Medicul pneumolog Traian Mihăescu a lansat un ghid practic pentru pacienții care folosesc Inteligența Artificială (IA) înainte de a ajunge în cabinet. Acesta avertizează că tehnologia trebuie să fie un aliat pentru organizare, nu un înlocuitor pentru diagnosticul clinic, și atrage atenția asupra unui semnal de alarmă simplu: „Dacă un chatbot îți spune cu certitudine ce boală ai, e semn că ceva nu e în regulă cu modul în care îl folosești”.
Un aliat pentru organizare, nu un medic virtual
Ideea ghidului a pornit de la o realitate din cabinete: medicii sunt presați de timp, iar pacienții vin adesea nepregătiți. Potrivit profesorului Mihăescu, IA poate eficientiza enorm vizita la medic.
„IA îl ajută să-și sintetizeze simptomele, să le ordoneze cronologic și să identifice ce factori le agravează sau le ameliorează, practic, vine pregătit cu o „notiță” clară pe care o poate citi direct medicului. Câștigul este al ambelor părți: pacientul se simte auzit, medicul primește informații utile rapid”.
Iar procesul este surprinzător de simplu. Cum își poate organiza un pacient datele? „Concret descrie IA-ului specialitatea la care merge, perioada în care au apărut simptomele și ce observă despre ele, când apar, ce le face mai rele, ce le calmează. Cere explicit un rezumat scurt, cronologic, formatat ca o notiță. Rezultatul îl printează sau îl salvează pe telefon și îl prezintă medicului la începutul consultației. Simplu, fără supracomplicare.”
Întrebările corecte și cele periculoase?
Cheia utilizării corecte stă în tipul de întrebări adresate. V-ați gândit vreodată ce diferență uriașă poate face formularea? Medicul recomandă întrebări de organizare și „traducere” a termenilor medicali, nu de diagnostic.
De exemplu, prompturi precum „Ajută-mă să ordonez aceste simptome”, „Explică-mi ce înseamnă această analiză și ce ar trebui să întreb medicul” sau „Generează o listă de întrebări pe care să le pun cardiologului despre medicația mea” sunt extrem de utile.
În schimb, întrebările de tipul „Ce boală am?” sau „Trebuie să-mi schimb tratamentul?” sunt considerate greșite și potențial periculoase. Acestea deschid ușa către autodiagnostic și decizii medicale luate fără supraveghere specializată.
Capcana celor „3 C” și limitele evidente
Profesorul Mihăescu subliniază avertismentul medicului Shaili Gupta de la Yale privind capcana celor „3 C”. Un pacient ar trebui să fie sceptic dacă un chatbot devine prea competent (sigur pe sine), cogent (convingător) și concret (ferm). O afirmație definitivă de tipul „Iată ce boală ai” este un semnal de alarmă.
„Dacă un chatbot îți spune cu certitudine ce boală ai, acesta e semnalul că ceva nu e în regulă cu modul în care îl folosești.”
Până la urmă, IA nu poate face o examinare fizică, nu are acces la istoricul medical complet și, nu de puține ori, poate „halucina”, inventând informații care sună plauzibil, dar sunt false. Când vine vorba de sănătate, un răspuns general nu poate înlocui niciodată o consultație personalizată.
„Medicul cunoaște cazul tău; IA cunoaște doar ce i-ai scris tu”, explică simplu medicul.
Greșelile frecvente și regulile de siguranță?
Din experiența sa, Traian Mihăescu a identificat trei greșeli majore pe care le fac pacienții.
Prima este că cer un diagnostic și îl consideră valabil.
A doua, extrem de gravă, este introducerea datelor personale identificabile (nume, CNP) în chatboți publici.
A treia greșeală este modificarea sau oprirea tratamentului pe baza unui răspuns online. Toate pot avea consecințe serioase.
Cum vine asta, un pacient își dă seama că informația e generală? „Un indicator simplu: IA nu știe nimic despre tine în afara ce i-ai scris în acel mesaj. Nu are dosarul tău medical, nu știe ce alte boli ai, ce medicamente iei, ce vârstă ai, dacă nu i-ai spus explicit. Orice răspuns primit fără acest context complet este, prin definiție, general.” si, în situații de urgență precum dureri în piept, dificultăți de respirație sau confuzie, apelul la medic trebuie să fie imediat, fără ocol prin IA.
Contextul european și vidul de informare
Dar dincolo de sfaturile practice, utilizarea IA în medicină este un fenomen în plină expansiune. În SUA, de pildă, numărul dispozitivelor medicale care folosesc AI și sunt autorizate de FDA a ajuns la 1.357, dublu față de 2022. La nivel european, Regulamentul AI Act (intrat în vigoare în august 2024) clasifică aceste dispozitive drept „cu risc ridicat”, impunând cerințe stricte de siguranță până în august 2026.
Un articol din BMJ din ianuarie 2026 formulează perfect dilema: sistemele de sănătate trebuie să aleagă dacă tratează IA ca pe o amenințare sau o recunosc ca pe un instrument. Problema, spune Mihăescu, este că lipsește educația.
„Momentan, există un vid: mulți pacienți folosesc deja IA pentru decizii de sănătate, dar nimeni nu i-a învățat cum să o facă corect. Cineva trebuie să umple acest spațiu înainte ca el să fie ocupat de dezinformare.”
