O nouă metodă de fraudă a apărut în România, iar Poliția Română trage un semnal de alarmă. Victimele sunt contactate de persoane care se prezintă drept polițiști sau reprezentanți bancari și, sub pretextul unei anchete secrete, sunt convinse să își scoată banii din conturi și să îi depună la ATM-uri speciale pentru criptomonede, relatează HotNews.
Odată transferați, banii ajung direct în portofelele virtuale ale infractorilor și devin aproape imposibil de recuperat, conform informațiilor publicate vineri de Poliția Română prin Inspectoratul de Poliție Județean Bacău și citate de HotNews. Escrocii folosesc diverse canale pentru a-și găsi victimele, de la mesaje pe rețelele de socializare și e-mailuri de tip spam, până la apeluri telefonice directe.
Ce pretexte folosesc escrocii
Infractorii abordează victimele prezentându-le fie o oportunitate falsă de a obține câștiguri mari din tranzacționarea de criptomonede, fie le induc o stare de panică. Aceștia susțin că există o „anchetă”, un „cont compromis” sau o „datorie urgentă” care necesită o acțiune imediată.
Pentru a fi mai convingători, escrocii pretind că sunt reprezentanți ai unor autorități precum ANAF, Poliția Română, Europol sau ai unor instituții bancare cunoscute. Victima poate primi un apel fals „de la poliţie” sau „de la bancă”, un mesaj despre datorii fictive sau chiar o poveste romantică menită să câștige încredere. Printre mesajele-cheie folosite pentru a manipula se numără: „Contul dvs. este implicat într-o fraudă şi trebuie securizat”, „Un nepot a fost arestat sau are probleme de sănătate”, „Transferăm temporar banii într-un cont sigur” sau „Există un mandat de arestare pe numele dumneavoastră”.
De la telefon la ATM-ul de criptomonede
După ce au stabilit contactul și au creat un sentiment de urgență, infractorii îi cer victimei să nu închidă telefonul și să nu discute cu nimeni despre conversație, invocând că este vorba despre „o investigaţie confidenţială”.
Următorul pas este crucial. Victima este instruită să meargă la bancă și să retragă o sumă de bani în numerar. Apoi, este ghidată către un ATM de criptomonede, unde trebuie să scaneze un cod QR trimis de infractor și să depună banii cash în aparat. Suma este convertită instantaneu în criptomonede și transferată în portofelul virtual al escrocilor.
„Fraudatorii sunt antrenaţi să vorbească calm”
Poliția Română descrie în detaliu profilul și modul de operare al acestor infractori, subliniind că recuperarea banilor este aproape imposibilă. „După confirmarea tranzacţiei, apelul se încheie, numărul devine inactiv, iar fondurile sunt mutate rapid prin mai multe portofele virtuale pentru a fi spălate. Fraudatorii sunt antrenaţi să vorbească calm, autoritar şi convingător. Victimele sunt, de obicei, persoane care nu sunt familiarizate cu criptomonedele. Sistemele de criptomonede permit tranzacţii rapide şi ireversibile, nu necesită un cont bancar al infractorului şi sunt dificil de urmărit la nivel internaţional”, transmite Poliţia.
Autoritățile subliniază că solicitarea de a păstra secretul, presiunea psihologică și, mai ales, cererea de a depune bani într-un crypto ATM sunt semne clare de fraudă. Nicio instituție oficială nu solicită plăți prin intermediul criptomonedelor.
Cum vă puteți proteja
Pentru a preveni astfel de situații, polițiștii recomandă cetățenilor să verifice orice informație suspectă sunând direct la instituția respectivă, folosind un număr de telefon oficial. De asemenea, este esențial să nu scanați coduri QR primite de la persoane necunoscute și să sesizați imediat orice tentativă de fraudă la cea mai apropiată unitate de poliție.
„Încurajăm cetăţenii să discute deschis cu familiile lor despre acest tip de fraudă şi să le explice că nicio autoritate nu solicită plăţi în criptomonede. Prevenţia şi informarea sunt cele mai eficiente arme împotriva acestor infracţiuni. Dacă sunteţi victima unei infracţiuni, adresaţi-vă celei mai apropiate unităţi de poliţie sau accesaţi portalul de petiţii al Poliţiei Române, selectând unitatea teritorială aferentă domiciliului”, este mesajul oficialilor Poliţiei.
