Negocierile dintre Ucraina și Rusia se reiau miercuri la Geneva, după o primă rundă de șase ore descrisă ca fiind extrem de tensionată. În timp ce diplomații încearcă să găsească o soluție pentru a opri cei patru ani de război, Rusia a lansat un atac masiv cu 396 de drone și 29 de rachete asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Discuțiile, mediate de Statele Unite, au loc cu ușile închise la Hotelul InterContinental. Potrivit Digi24, la întâlnire sunt prezenți și „consilieri” din patru țări europene: Germania, Franța, Regatul Unit și Italia. Emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, conduce eforturile de mediere.
„Au fost foarte tensionate”
Prima zi de discuții, care a durat șase ore, a arătat puține semne de progres. O sursă apropiată delegației ruse a declarat că discuțiile de marți „au fost foarte tensionate”.
Unul dintre negociatorii ucraineni, Rustem Umerov, a oferit detalii pe Telegram. „După sesiunea plenară, lucrările au continuat în cadrul grupurilor de lucru axate pe domenii prioritare”, a indicat el, menționând întâlniri ale „blocurilor politic şi militar”. Fostul ministru ucrainean al Apărării a adăugat că i-a informat pe „reprezentanţii partenerilor americani şi europeni, într-o întâlnire separată”, cu privire la aceste lucrări.
Miza negocierilor: Donbasul și un plan american
Părțile lucrează pe baza unui plan american care propune concesii teritoriale din partea Ucrainei în schimbul unor garanții de securitate occidentale. Negocierile sunt însă blocate în privința soartei Donbasului. Moscova cere ca forțele ucrainene să se retragă din zonele pe care încă le controlează în regiunea Donețk, o solicitare pe care Kievul o refuză categoric.
Alegerea istoricului naționalist Vladimir Medinski pentru a conduce delegația rusă ilustrează, potrivit politologului Tatiana Stanovaia, „revenirea revendicărilor politice în centrul discuţiilor”. Anterior, Rusia a cerut o reducere a armatei ucrainene și un angajament că Ucraina nu va adera la NATO. Discuțiile de la Geneva vin după două runde de negocieri la Abu Dhabi care nu au produs progrese.
Presiunea lui Trump și reacția Kievului
Președintele american Donald Trump face presiuni pentru o rezolvare diplomatică. „Ucraina ar trebui să vină la masa negocierilor, şi repede”, a reiterat Trump luni seară. Săptămâna trecută, i-a cerut omologului său ucrainean Volodimir Zelenski „să se mişte”, asigurându-l că Rusia doreşte „să ajungă la un acord”.
Emisarul american Steve Witkoff a salutat pe platforma X continuarea discuțiilor. „Succesul preşedintelui Trump în a aduce împreună cele două părţi ale acestui război a produs progrese semnificative”, a scris el. „Cele două părţi au convenit să-şi informeze liderii şi să continue să lucreze pentru un acord”.
În schimb, Volodimir Zelenski a pus la îndoială disponibilitatea Kremlinului de a negocia. Într-un interviu pentru Axios, președintele ucrainean a declarat că „nu este corect” ca Trump să ceară Ucrainei, și nu Rusiei, să facă concesii. El a adăugat că speră că această presiune „este doar o tactică, şi nu o decizie deliberată”. Sâmbătă, la Munchen, Zelenski a exclus din nou cedarea de teritorii, în contextul în care Rusia ocupa 19,5% din teritoriul ucrainean la mijlocul lunii februarie.
Atacuri în plină negociere: „Disprețul Rusiei față de pace”
Cu doar câteva ore înainte de reluarea discuțiilor, Rusia a desfășurat o campanie masivă de bombardamente. În noaptea de marți spre miercuri, au fost lansate 396 de drone și 29 de rachete.
„Aceasta a fost o lovitură combinată, calculată în mod deliberat pentru a produce cât mai multe daune sectorului nostru energetic”, a denunțat președintele Zelenski. El a acuzat „dispreţul Rusiei faţă de eforturile de pace”. Atacul a rănit nouă persoane și a lăsat „zeci de mii de oameni” fără apă și încălzire în Odesa. Separat, marți dimineață, o dronă rusească a ucis trei angajați ai unei centrale electrice din Sloviansk, în estul Ucrainei.
