Publicat de Manchester NHS Trust, anunțul (acum închis) căuta o asistentă neonatală pentru un contract de 12 luni. Scopul oficial, conform Dailymail, era de a facilita „luarea unor decizii reproductive informate” într-o manieră „sensibilă din punct de vedere cultural”. Printre cerințe se numărau cunoașterea limbii urdu și o atitudine care „prețuiește diversitatea și diferența”.
Riscuri genetice versus „beneficii economice”: Poziția NHS
Inițiativa nu e deloc întâmplătoare. Ba chiar vine la scurt timp după ce un ghid oficial al serviciului de sănătate a catalogat temerile legate de bolile congenitale la astfel de cupluri drept „exagerate” și „nejustificate”. Motivul invocat: „între 85 și 90 la sută dintre cuplurile de veri nu au copii” bolnavi. O mică omisiune. Ghidul uită să precizeze că media națională a copiilor sănătoși este de 98%. O diferență care contează.
Și totuși, același document admite negru pe alb existența unor „riscuri pentru sănătatea copilului asociate căsătoriei între rude apropiate”. Insistă însă că riscurile trebuie „puse în balanță cu potențialele beneficii… ale acestei practici matrimoniale”. Aici intră în discuție avantaje „economice”, „conexiunile emoționale și sociale” sau „capitalul social”, mai ales în comunitatea pakistaneză.
„O practică periculoasă” și acuzații de lașitate politică
Reacțiile nu au întârziat să apară. Virulente. NHS este acuzat că ignoră o „practică culturală indefensabilă”. Kellie-Jay Keen, lidera Partidului Femeilor, a numit fenomenul „periculos” și a insistat că „nu face parte din cultura noastră”.
Într-o declarație pentru Daily Mail, Keen a fost directă: „Costul pentru NHS și pentru asistența socială generat de această practică este enorm. A supune copiii acestui risc în mod inutil este crud”. Apoi a arătat cu degetul spre vinovatul principal. „Motivul pentru care continuă este lașitatea politică. Guvernul cunoaște răul, dar nu este dispus să confrunte practicile culturale ale anumitor comunități de teama de a fi etichetat drept «rasist» sau «islamofob». Așa că, în loc să protejeze copiii, alege tăcerea și complezența.”
Mărturia unei femei născute din veri: „Părinții mei au îngropat trei copii”
Dincolo de dezbateri politice, există drame umane. Povești reale. Aisha Ali-Khan, activistă pentru drepturile femeilor, știe asta pe pielea ei. S-a născut din părinți care erau veri primari și vorbește fără ocolișuri despre pericolele pe care autoritățile le ignoră.
„Părinții mei, Mohammed și Barkat, erau veri primari. Patru dintre cei șapte copii ai lor s-au născut cu dizabilități severe”, a mărturisit ea. „Trei au murit – unul dintre ei fiind fratele meu geamăn – iar eu sunt îngrijitoarea iubitei mele surori mai mari, Tahira, care are vârsta mentală de aproximativ opt ani. Și eu am o afecțiune medicală genetică.” Poziția NHS? Aisha o consideră „extrem de periculoasă”. De ce? Pentru că „încurajează un precedent mortal – căsătorește-te cu vărul tău mai întâi, descurcă-te cu consecințele mai târziu”.
Cuvintele ei de final sunt grele. „Niciun părinte nu ar trebui să-și îngroape copiii; părinții mei au îngropat trei.”
Fenomen în scădere, dar problema rămâne
Cândva o normalitate pentru aristocrația britanică dornică să-și păstreze averile, căsătoriile între veri sunt azi o excepție. Doar 1% dintre cuplurile de britanici albi erau veri primari în 2025. Practica este însă mai des întâlnită în anumite comunități, cum ar fi cele originare din Asia de Sud.
Există totuși semne de schimbare. Cifrele indică un trend descendent. Într-un studiu din Bradford, oraș cu o comunitate pakistaneză numeroasă, procentul femeilor de origine pakistaneză în relații de consangvinitate a coborât de la 62% la 46% în doar zece ani. Educația și regulile de imigrație mai dure par a fi factorii principali. Cu toate astea, problema nu a dispărut, iar inițiative precum cea a NHS arată că autoritățile încă bâjbâie după o soluție, preferând calea de mijloc în locul uneia tranșante.
