Epuizarea cauzată de schimbările dese a devenit noua provocare majoră pentru angajații din întreaga lume. O treime dintre aceștia raportează că au trecut prin peste 15 transformări majore la locul de muncă doar în ultimul an, arată un studiu recent. Iar efectele negative nu întârzie să apară, de la scăderea stării de bine la creșterea volumului de muncă.
Costul real al schimbării constante
Eforturile pe care le depun angajații pentru a se adapta într-un ritm atât de intens au un preț. Cifrele arată o scădere a nivelului stării de bine pentru 68% dintre respondenți și a gradului de implicare pentru 50% dintre ei. Mai mult, 60% dintre salariați acuză o creștere a volumului de muncă. În acest peisaj, doar 27% dintre liderii chestionați spun că organizațiile lor gestionează eficient schimbarea.
soluția nu mai este doar gestionarea schimbării, ci integrarea evoluției constante în viața de zi cu zi a companiei. Asta înseamnă sprijinirea angajaților să folosească instrumente noi, precum inteligența artificială (AI), și oferirea de oportunități de învățare și feedback constant.
Adaptabilitatea, un avantaj greu de atins
Companiile care reușesc să implementeze o astfel de abordare adaptativă au de 2,4 ori mai multe șanse să raporteze rezultate financiare superioare. Numai că, în practică, lucrurile stau puțin diferit. Deși 85% dintre liderii participanți la studiu spun că este esențial să construiască abilitatea organizațiilor de a se adapta, doar un procent infim de 7% declară că fac progrese reale în această direcție.
V-ați fi așteptat ca lucrurile să stea altfel?
Deocamdată, doar 8% dintre participanții la studiu cred că angajatorii le răspund nevoilor de învățare continuă. Iar viteza pare să fie noua obsesie: șapte din zece executivi afirmă că principala lor strategie competitivă pentru următorii trei ani este să fie rapizi și agili.
Mașinăria corporatistă trebuie reinventată
Avansul tehnologic rapid, în special al soluțiilor AI, și mediul de business volatil generează o nouă nevoie: regândirea funcțiunilor corporative tradiționale, care riscă să fie depășite. Peste 50% dintre respondenți consideră că funcțiunile actuale au nevoie de reinventare, iar aproape jumătate identifică structura organizațională ca principal obstacol.
Departamentele clasice (gândiți-vă la resurse umane, financiar, IT și juridic), create pentru fiabilitate, ar putea avea nevoie de o regândire pentru a răspunde nevoilor de viteză și colaborare multidisciplinară. Și aici decalajul dintre aspirație și acțiune este uriaș: deși 66% dintre executivi consideră că este foarte important să fie depășite limitele funcțiunilor tradiționale, doar 7% fac progrese semnificative.
„Presiunile persistente asupra costurilor, transformările profunde ale comportamentului consumatorilor și angajaților, precum și volatilitatea geopolitică au împins multe organizații către un model reductiv, în care eficiența a devenit scop în sine. Paradoxal, însă, exact în momentul în care eficiența este maximizată, capacitatea ei de a genera progres începe să se epuizeze, impunând o reorientare inevitabilă către valoare. Aceasta presupune funcțiuni concepute pentru un scop clar, investiții deliberate în inovație și o logică de creștere bazată pe adaptabilitate și relevanță, nu pe austeritate. În același timp, schimbările demografice și contracția forței de muncă transformă capitalul uman într-o resursă rară, accentuând necesitatea de a investi în zonele în care oamenii generează valoare distinctivă și, în ultimă instanță, imposibil de substituit”, a declarat Raluca Bontaș, Partener, Deloitte România.
Inteligența Artificială și „datoria culturală”
Inteligența artificială transformă inclusiv procesele de luare a deciziilor. Studiul arată că 64% dintre respondenți recunosc importanța implicațiilor AI asupra procesului decizional, însă doar 5% fac progrese semnificative în această direcție. În paralel, 56% dintre liderii chestionați afirmă că proiectează integrarea AI în primul rând pentru rezultate de business precum costuri sau viteză, în timp ce un număr tot mai mare de lideri (40%) țin cont atât de rezultate, cât și de starea de bine a angajaților.
„Este momentul deciziei: cei care acționează rapid câștigă un avantaj competitiv, iar miza reală este tocmai factorul uman. Se depășește logica uneori simplistă a optimizării de costuri: un chatbot nu înlocuiește oamenii, ci îi eliberează de sarcinile repetitive care le consumă timpul. Judecata, încrederea, autenticitatea, adaptabilitatea, acestea devin variabilele diferențiatoare într-o lume în care AI-ul poate prelua o mare parte din execuție”, a explicat Doina Patrubani, Senior Advisor, Human Capital, Deloitte România.
Dar implementarea accelerată a AI poate eroda subtil încrederea și conexiunea, studiul atrăgând atenția asupra unui nou concept, „datoria culturală”. Aproape 60% dintre respondenți recunosc importanța impactului AI asupra culturii organizaționale, dar, din nou, doar 5% fac progrese reale. Pentru a evita această deteriorare, liderii trebuie să creeze un dialog deschis și să ofere actualizări clare privind modul în care AI influențează munca și locurile de muncă.
Studiul Deloitte 2026 Global Human Capital Trends a fost efectuat în rândul a peste 9.000 de lideri de business și de resurse umane din 93 de țări, inclusiv România. Pentru a oferi o imagine completă, au fost realizate studii separate și în rândul angajaților, managerilor și membrilor echipelor de conducere.
