Proiectul privind epuizarea la serviciu a fost respins definitiv de deputați

Pentru angajați rămân regulile actuale privind sănătatea la locul de muncă. Inițiatorii au anunțat o dezbatere în decembrie 2026, înainte de redactarea unei posibile noi propuneri.

Senatul respinsese proiectul pe 23 martie 2026. Guvernul a transmis un punct de vedere negativ, iar comisiile pentru muncă și sănătate ale Camerei Deputaților au propus respingerea lui în septembrie.

Ce măsuri pentru angajați au fost respinse

Potrivit proiectului, angajatorii trebuiau să le spună salariaților, în fiecare an, ce riscuri aduce epuizarea profesională și cum poate fi prevenită. Tot el prevedea includerea riscurilor care țin de stresul și relațiile de la serviciu în evaluarea făcută la locul de muncă.

Firmele cu peste 50 de salariați ar fi avut obligații în plus: un plan anual de prevenire, o evaluare anuală a acestor riscuri și o cale confidențială prin care angajații să le poată semnala. Aceste cerințe erau legate de mărimea firmei; informarea anuală îi privea pe toți angajatorii.

Proiectul prevedea și un concediu plătit pentru refacere, dar îl lăsa la alegerea angajatorului. Firma ar fi putut stabili numărul de zile prin regulile sale interne sau prin contractul încheiat cu angajații, iar salariatul le-ar fi putut cere fără acte medicale. Așadar, nici dacă proiectul trecea, concediul nu ar fi fost acordat automat tuturor.

Textul propunea aplicarea noii reguli la 30 de zile după publicarea ei și un termen de 12 luni în care angajatorii să se conformeze. Respingerea definitivă a închis parcursul acestui proiect înainte de intrarea lui în vigoare.

Ce obligații au în continuare angajatorii

Legea sănătății și siguranței la muncă îi obligă pe angajatori să protejeze sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de serviciu. Obligația se aplică și după respingerea proiectului despre epuizarea profesională.

Angajatorul trebuie să aibă un plan de prevenire și protecție întemeiat pe evaluarea riscurilor de la locul de muncă. Înainte de angajare, persoana trebuie informată despre riscurile la care va fi expusă și despre măsurile de protecție. Legea cere și supravegherea sănătății prin medicina muncii.

Potrivit inițiatorilor, la dezbaterea anunțată pentru decembrie 2026 vor fi invitați reprezentanți ai angajatorilor și ai salariaților, specialiști și autorități. O variantă pe care vor să o discute este schimbarea regulilor existente de sănătate la muncă.

Ce poate face un salariat când vede un risc la serviciu

• Comunică imediat angajatorului sau persoanei desemnate pentru siguranța la muncă situația pe care ai motive întemeiate să o consideri periculoasă ori o problemă a măsurilor de protecție.
• Dacă măsurile luate sunt insuficiente, poți apela la autoritățile care controlează sănătatea și siguranța la muncă. Acest drept este prevăzut de legea aflată în vigoare. Legea nr. 319/2006 permite și reprezentanților lucrătorilor să prezinte observații inspectorilor de muncă și inspectorilor sanitari în timpul controalelor.