Omenirea intră într-o criză fără precedent. Un fenomen alarmant se răspândește pe toate continentele: oamenii fac tot mai puțini copii, iar rata natalității scade într-un ritm pe care nici cei mai pesimiști demografi nu l-au anticipat. În spitalele din Istanbul, medicii observă cum părinții aleg un singur copil, renunțând la ideea de familie numeroasă. „În trecut, aduceam pe lume primul copil al unui cuplu, apoi al doilea sau chiar al treilea. Astăzi, majoritatea se opresc la unul singur”, spune medicul obstetrician Furkan Kayabasoglu. Din zece nașteri, doar una este pentru al doilea copil. Situația este atât de gravă încât, potrivit lui, „nu mai avem nici măcar numărul necesar de nașteri pentru a forma noi medici”.
Turcia a înregistrat anul trecut o rată totală a fertilității de 1,48, mult sub pragul de înlocuire a populației, de 2,1. Șocant este că această cădere a venit cu mult mai devreme decât estimările demografilor, care o plasau spre finalul secolului. Fenomenul se repetă pe plan global: natalitatea scade abrupt atât în țările bogate, cât și în cele aflate în curs de dezvoltare.
Exemplele sunt numeroase. Bogotá, capitala Columbiei, are acum o rată a fertilității de doar 0,91, mai mică decât Tokyo. India, cândva simbol al expansiunii demografice, a coborât sub nivelul de înlocuire și se îndreaptă către scăderea populației la mijlocul secolului. China este deja în declin, Mexicul și SUA au ajuns la circa 1,6, iar Franța și Italia raportează cele mai mici numere de nașteri din ultimele două sute de ani. Cazul cel mai dramatic este Coreea de Sud, unde rata se menține de șapte ani sub unu – ceea ce ar putea înjumătăți populația într-o singură generație.
Paradoxal, motivele care au dus la reducerea natalității sunt în mare parte pozitive. Mortalitatea infantilă a scăzut, sistemele de pensii au diminuat dependența vârstnicilor de copii, iar emanciparea femeilor le oferă acestora control asupra carierei și al maternității. Totuși, viteza schimbării îi surprinde pe experți: în anii 2000 ritmul scăderii s-a dublat, iar în prezent fertilitatea globală se reduce cu aproape 2% pe an.
Națiunile Unite continuă să prevadă că trendul va fi reversibil, însă mulți specialiști contrazic aceste scenarii. „Este un pic de gândire dorință”, avertizează Anne Goujon, cercetător la Institutul Internațional pentru Analiza Sistemelor Aplicate. Realitatea arată opusul: în Thailanda rata a coborât mai jos decât estimările, Columbia s-a prăbușit sub scenariile ONU, iar Egiptul a raportat sub două milioane de nașteri în 2023 – cu aproape un secol mai devreme decât proiecțiile oficiale.
Dacă tendința actuală se confirmă, populația planetei va atinge un vârf în jurul anilor 2050, sub 9 miliarde de locuitori, și nu în 2084, la peste 10 miliarde, cum prevăd încă datele oficiale. După acest punct, omenirea ar intra într-un declin demografic nemaiîntâlnit de la Marea Ciumă din secolul al XIV-lea.
Efectele ar fi profunde: economii dezechilibrate, schimbări sociale masive, tensiuni politice și reconfigurarea balanței de putere la nivel mondial. „Fertilitatea de înlocuire este o muchie de cuțit”, explică Lant Pritchett, profesor la London School of Economics. „Pe termen lung, omenirea fie se micșorează până la zero, fie crește enorm, în funcție de menținerea sub sau peste acest prag.” Deocamdată, toate indiciile arată că umanitatea se află pe drumul unei micșorări inevitabile – o transformare istorică ce va marca profund secolul XXI.
Sursa: financiarul.ro
