Organizaţia Internaţională a Muncii: 840.000 de decese anuale din cauza muncii

Un inamic invizibil la birou

Riscurile psihosociale de la job sunt direct legate de boli cardiovasculare și tulburări mintale severe, inclusiv depresie și sinucidere. Manal Azzi, șefa echipei de politici și sisteme de securitate și sănătate în muncă (SSM) din cadrul OIM, subliniază gravitatea situației. „Riscurile psihosociale devin una dintre cele mai semnificative provocări pentru securitatea și sănătatea în muncă în lumea modernă a muncii”, a declarat aceasta.

Dincolo de cifrele seci, impactul este devastator. Anual, aceste riscuri duc la pierderea a 45 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY). Iar impactul economic nu e de neglijat, cu pierderi estimate la 1,37% din PIB-ul global.

Cifrele negre ale Europei și hărțuirea la scară largă

Și în Europa situația este la fel de gravă, unde 112.333 de decese și aproape șase milioane de DALY-uri pierdute sunt puse pe seama riscurilor psihosociale. V-ați gândit vreodată câți dintre colegii dumneavoastră suferă în tăcere? Statisticile arată că 23% dintre angajații din întreaga lume au fost victimele violenței sau hărțuirii la locul de muncă, violența psihologică fiind cea mai frecvent raportată (18%).

Problemele de sănătate mintală precum depresia, anxietatea și epuizarea profesională (celebrul burnout) nu afectează doar psihicul. Ele au consecințe directe și asupra sănătății fizice, ducând la mecanisme nesănătoase de adaptare la stres, cum ar fi fumatul, consumul excesiv de alcool, obezitatea și sedentarismul.

Orele suplimentare, un bilet direct spre spital

Un alt factor de risc major este programul de lucru prelungit. Potrivit OIM, aproximativ 35% dintre angajați lucrează mai mult de 48 de ore săptămânal.

Numai că lucrurile stau și mai rău.

Un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată, pe bune, o realitate cruntă. Lucrul timp de peste 55 de ore pe săptămână crește riscul de accident vascular cerebral cu 35% și riscul de deces din cauza bolilor cardiace ischemice cu 17%, în comparație cu un program normal de 35-40 de ore pe săptămână.

Ce e de făcut?

Digitalizarea, munca la distanță și utilizarea inteligenței artificiale transformă rapid mediul de lucru, ceea ce impune măsuri clare pentru gestionarea acestor riscuri. OIM consideră că soluțiile trebuie să înceapă cu o proiectare mai bună a sarcinilor, clarificarea rolurilor în companie, reducerea volumului excesiv de muncă și implementarea unor politici care să ofere sprijin real și siguranță angajaților.

„Îmbunătățirea mediului de lucru psihosocial este esențială nu numai pentru protejarea sănătății mintale și fizice a lucrătorilor, ci și pentru consolidarea productivității, a performanței organizaționale și a dezvoltării economice durabile”, a subliniat Manal Azzi. Raportul mai recomandă accesul la servicii de asistență, ajustări temporare ale condițiilor de muncă și procese echitabile de reintegrare profesională pentru angajații afectați de stresul psihosocial (un aspect adesea ignorat de companii).

Într-o lume a muncii aflată în continuă schimbare, astfel de măsuri devin nu doar o recomandare, ci o necesitate pentru a asigura sănătatea și productivitatea forței de muncă la nivel global.