Păpușa rusească îngropată în ciuperci: Virusul mortal

Specialistii au denumit agentul A. fumigatus Polymycovirus-1, cunoscut si ca „papusa ruseasca”. Prezent in interiorul ciupercii, acesta ii creste rezistenta la tratament si ii sporeste virulenta, devenind extrem de periculos pentru pacientii cu sistem imunitar compromis sau cu boli respiratorii, noteaza Mediafax.

Studiile recente au aratat ca virusul, numit complet A. fumigatus Polymycovirus-1 (AfuPmV-1M), ii ofera ciupercii avantaje majore de supravietuire si o capacitate mai mare de a provoca infectii. Transmiterea sporilor are loc prin inhalare si poate declansa infectii pulmonare acute, forme cronice sau chiar aspergiloza invaziva, care se extinde dincolo de plamani.

Cei mai expusi raman bolnavii cu imunitate scazuta sau cu afectiuni pulmonare. „Desi majoritatea oamenilor inhaleaza zilnic spori fara sa se imbolnaveasca, pacientii imunodeprimati si cei cu afectiuni pulmonare raman vulnerabili”, explica Marina Campos Rocha, cercetatoare postdoctorala la Universitatea Ebraica din Ierusalim si autoarea principala a studiului, citata de Live Science.

Datele publicate de autori arata amploarea problemei: Aspergillus fumigatus provoaca anual circa 2,1 milioane de cazuri de aspergiloza invaziva si 1,8 milioane de infectii pulmonare cronice, dintr-un total de 6,55 milioane de infectii fungice invazive la nivel global. Mortalitatea asociata formelor invazive variaza intre 30% si 80%.

Teste pe animale – antiviralele reduc agresivitatea infectiei

Cercetarea condusa de Rocha a folosit un model pe soareci infectati cu tulpini de A. fumigatus purtatoare de AfuPmV-1M, ilustrand perfect scenariul „papusii rusesti”: virus in ciuperca, iar ciuperca in organism. Tulpina provenea din plamanul unui pacient decedat de aspergiloza.

Administrarea de antivirale a dus la o rata mai buna de supravietuire, o reducere a incarcaturii fungice pulmonare si niveluri virale mai scazute, comparativ cu grupul netratat. Practic, vizarea virusului a dus la scaderea severitatii bolii.

Rezultatele contrazic o cercetare publicata in 2020, care sugera ca eliminarea virusului ar agrava infectia. Rocha atribuie diferentele metodologiei diferite folosite pentru a obtine tulpini fara virus. Norman van Rhijn, cercetator la Manchester Fungal Infection Group, a salutat studiul ca fiind „complet nou” si „un pas important pentru intelegerea capacitatii de virulenta a acestei ciuperci, cu potential de a extinde concluziile si la alti patogeni umani.

Mai mult, analizele au indicat ca sub tratament antiviral ciupercile s-au reprodus mai greu si au produs mai putina melanina – pigment asociat cu rezistenta si agresivitatea sporilor.

Virusul nu are cum sa infecteze direct nici soareci, nici oameni, din lipsa receptorilor necesari. Rocha precizeaza si specificitatea restransa: „In acest caz, poate infecta doar Aspergillus fumigatus. Nu poate infecta alte ciuperci.

Cum actioneaza mecanismul ascuns

Cercetatorii banuiesc ca AfuPmV-1M sustine supravietuirea ciupercii prin modificarea procesarii ARN-ului, ceea ce amplifica raspunsul la stres si creste productia de proteine. In experimente, celulele imune umane au distrus mult mai greu tulpinile infectate cu virus decat pe cele neinfectate.

Daca antiviralele folosite la testele pe soareci vor fi confirmate ca eficiente si la oameni, o noua directie de tratament ar putea aparea: slabitrea ciupercii prin atacarea virusului, pentru ca imunitatea sau antifungicele clasice sa o elimine mai usor.

Rocha considera posibil ca si alti patogeni fungici sa ascunda virusi similari, care le cresc rezistenta. Echipa sa analizeaza in continuare mecanismele implicate. „Articolul nostru reprezinta doar primul pas al acestei investigatii. Scopul nostru mai amplu este sa oferim o explicatie detaliata, la nivel molecular, despre cum se desfasoara acest proces”, a declarat cercetatoarea.

Sursa: financiarul.ro