Parlamentul turc amână votul privind aderarea Suediei la NATO

Deblocați gratuit Editor’s Digest

Roula Khalaf, redactor al FT, își selectează articolele preferate în acest buletin săptămânal.

Parlamentul turc a amânat votul privind ratificarea aderării Suediei la NATO, ceea ce reprezintă o nouă piedică în calea speranțelor țării nordice de a se alătura alianței militare occidentale.

Comisia pentru afaceri externe a parlamentului a dezbătut joi candidatura Stockholmului, dar a amânat votul în așteptarea unei analize suplimentare. Comisia trebuie să își dea aprobarea înainte ca întregul parlament să poată vota asupra ei.

Președintele Recep Tayyip Erdoğan, a cărui coaliție controlează parlamentul, a promis în iulie, la un summit NATO, să aprobe aderarea Suediei, dar procesul a fost afectat de întârzieri. Permiterea aderării țării scandinave este o prioritate crucială în multe capitale occidentale, la aproape doi ani după ce Rusia a lansat invazia sa la scară largă în Ucraina.

Președintele turc a insistat în repetate rânduri asupra faptului că Stockholm trebuie să facă mai mult pentru a lupta împotriva terorismului și a islamofobiei înainte de a obține sprijinul Ankarei. Erdoğan s-a concentrat în special asupra Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), un grup militant kurd care a luptat o insurecție de zeci de ani în Turcia și ai cărui membri, potrivit Ankarei, au fost lăsați să opereze liber în Suedia.

Stockholm a adoptat o nouă lege antiteroristă în acest an, în încercarea de a satisface cererile turcești, iar în iulie un tribunal suedez a condamnat un turc la închisoare pentru finanțarea PKK. Un suedez a fost, de asemenea, condamnat luna trecută pentru incitare la ură pentru că a dat foc unui exemplar al Coranului.

Președintele Comisiei pentru afaceri externe, Fuat Oktay, membru al Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP) al lui Erdoğan, a declarat joi în fața parlamentarilor că Suedia „a luat măsuri concrete în ceea ce privește activitățile teroriste, în special activitățile și finanțarea PKK”, adăugând că „grupurile afiliate PKK nu pot găsi un spațiu de acțiune confortabil în Suedia, așa cum obișnuiau”.

Cu toate acestea, membrii AKP au insistat cu o moțiune de amânare a votului, spunând că mai multe elemente trebuie clarificate și că negocierile nu s-au „maturizat” încă suficient.

Discuțiile au loc într-un moment în care tensiunile dintre Turcia și aliații săi occidentali au crescut din nou, Erdoğan intensificându-și criticile la adresa Occidentului pentru susținerea Israelului.

Liderul turc a numit miercuri Israelul un „stat terorist”, având în vedere campania militară pe care o desfășoară în Fâșia Gaza împotriva Hamas și a declarat că premierul Benjamin Netanyahu este un „dispărut”. De asemenea, el a atacat susținătorii occidentali ai statului evreu, spunând că „deși condamnăm administrația israeliană, nu-i uităm pe cei care susțin în mod deschis aceste masacre și pe cei care fac tot posibilul să le legitimeze”.

Cu toate acestea, mulți analiști se așteaptă ca Turcia să adopte în cele din urmă o abordare pragmatică și să voteze în favoarea candidaturii Suediei, în parte pentru că și Ankara are multe în joc.

Turcia încearcă să cumpere de la SUA avioane de luptă F16 în valoare de miliarde de dolari. Administrația Biden îi sprijină, dar Congresul a fost reticent în a aproba acordul fără semne că Turcia va acționa în privința NATO.

De asemenea, se așteaptă ca Erdoğan să discute despre interesul Turciei de a cumpăra avioane de vânătoare Typhoon atunci când se va întâlni vineri cu Olaf Scholz, cancelarul german. Germania este membră a consorțiului de țări care produc avioanele de luptă și are dreptul de a bloca vânzarea acestora către țările pe care nu le consideră parteneri potriviți.

guvernul german consideră că nu poate nici măcar să înceapă să discute despre un acord de vânzare de Typhoon-uri către Turcia până când nu vor fi rezolvate o serie de probleme nerezolvate legate de securitate între el și Ankara. Cea mai importantă dintre acestea este aderarea Suediei la NATO.

Turcia și Ungaria sunt singurele două țări membre NATO care nu au aprobat candidatura Suediei, ceea ce ar pune capăt politicii de 200 de ani de nealiniere militară a acestei țări.

Reportaj suplimentar de Sam Jones