Cei peste 148.000 de elevi înscriși la Evaluarea Națională 2026 au trecut luni de prima provocare a examenului. Proba la Limba și literatura română a adus pe bănci subiecte mai solicitante decât în anul precedent, cu texte extrase din literatura contemporană și capcane ascunse atent la partea de gramatică.
Texte din literatura contemporană și cerințe clare
Candidații au primit două texte literare la prima parte a lucrării. Primul text, semnat de Veronica D. Niculescu, este un fragment din romanul „Mesteceni de hârtie”. Acesta prezintă povestea lui Vladimir Pârvulescu, un corector de ziar care salvează și îngrijește animale, printre care o țestoasă, un uliu păsărar și un stârc cenușiu, pe care apoi le eliberează în natură.
Cel de-al doilea text aparține autoarei Carmen Strungaru, fiind un fragment din volumul „Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee”. Aici, elevii au citit despre interacțiunile autoarei cu localnicii dintr-un sat construit pe nisip și despre experiența ei când gustă pentru prima dată apă de cocos și descoperă fructe de cacao.
Până la urmă, textele suport au fost destul de prietenoase.
„La exercițiul 6, identificarea tiparului textual-narativ nu ar trebui să le creeze dificultăți elevilor, deoarece aceștia pot recunoaște prezența verbelor de acțiune și a unui narator, fără ca indicarea tipului de narator să fie obligatorie. La exercițiul 7, elementele de conținut comun erau evidente, având în vedere că ambele texte prezentau o pădure și elemente naturale precum arborii, iar la exercițiul 8, referitor la darurile pe care le prețuim, se cerea o motivare bazată pe textul al doilea, ceea ce nu ar trebui să pună probleme. Formularea este una tradițională, iar elevii s-au mai întâlnit cu astfel de cerințe, iar asocierea cu o valoare, cum ar fi grija față de animale, a fost frecvent exersată în școală, inclusiv pe texte semnate de Veronica D. Niculescu, studiate în cei patru ani de gimnaziu”, a explicat profesoara de Limba română Ruxandra Achim, de la Colegiul „I.L. Caragiale” din București.
Unde s-a făcut diferența față de anul trecut
Dar de ce spun experții că nivelul general a crescut?
Într-o analiză publicată recent de Adevarul, profesoara a explicat cum s-a schimbat strategia de evaluare pentru absolvenții de gimnaziu.
„În ansamblu, examenul de anul acesta este mai dificil decât cel din anul precedent, întrucât anul trecut doar compunerea narativă fusese mai solicitantă, deoarece impunea o atenție sporită asupra elementelor de gramatică și de înțelegere a textului, iar rezumatul fusese perceput de elevi ca fiind o sarcină mai accesibilă. De data aceasta însă, ponderea s-a mutat de la un tip de exercițiu la altul, ceea ce este, de altfel, corect, pentru că astfel se verifică atât capacitatea de înțelegere și exprimare, cât și abilitatea de a construi un text propriu-zis”, a detaliat cadrul didactic.
Capcanele de la gramatică pentru notele mari
Și aici intervin adevăratele capcane pentru departajare.
Subiectele de gramatică (partea a doua a lucrării) au inclus cerințe de vocabular și de analiză a frazelor care cer o atenție sporită la detalii.
„Partea a doua, cea de gramatică, este însă concepută pentru a face diferența dintre elevii bine pregătiți și cei care încă ezită. De exemplu, la exercițiul 2, unde este necesară identificarea mijloacelor de formare a cuvintelor, conversiunea poate crea dificultăți, întrucât nu este o situație frecvent întâlnită. La exercițiul 5, există riscul de a se confunda verbul «a lua» cu o interjecție, iar la exercițiul 1, numeralul ar putea să nu fie recunoscut. La exercițiul 6, forma corectă a verbului «a spune» la mai mult ca perfect poate crea confuzii, din cauza terminației specifice, iar mulți elevi ar putea pierde din vedere acest detaliu”, a precizat profesoara.
Dincolo de cifre și reguli stricte, la subiectul al II-lea candidații au fost solicitați să realizeze rezumatul primului text în 100-150 de cuvinte.
Regulile rezumatului perfect și calendarul probelor
„În schimb, la exercițiul 7 de gramatică, care implică analiza unor fraze, nu cred că vor apărea mari probleme, deoarece elevii au mai multe propoziții subordonate și, chiar dacă nu sunt siguri în privința uneia dintre ele, există alternative care să îi ajute. În ceea ce privește formele corecte, s-ar putea să existe mici ezitări în cazul adverbelor «doar» sau «decât», dar, în general, elevii au mai lucrat pe astfel de modele și nu cred că se vor încurca prea tare. Un elev care obține în mod obișnuit nota 8 nu ar trebui să întâmpine dificultăți majore, iar pentru un nivel mediu de pregătire, al doilea subiect, cel cu rezumatul, este mai degrabă o chestiune de atenție. Era important să respecte regulile de redactare a unui rezumat, adică să se concentreze asupra acțiunii, să evite detaliile descriptive, să folosească timpuri verbale potrivite, precum prezentul sau perfectul compus și să nu alterneze timpurile în mod necorespunzător”, a concluzionat Ruxandra Achim.
Ce urmează acum pentru candidați?
Ministerul Educației publică subiectele și baremele de corectare pe platforma subiecte.edu.ro, în jurul orei 15:00. Elevii susțin examenul la matematică pe 24 iunie, iar cei care au studiat într-o limbă a minorităților naționale participă la proba de limba și literatura maternă pe 26 iunie. Primele rezultate se afișează la începutul lunii iulie.
