Doar 5% dintre companiile din România folosesc inteligența artificială la început de 2026. Cifra, confirmată de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), pică precum un verdict rece peste o industrie care, paradoxal, generează peste 7% din Produsul Intern Brut al țării. Motorul economiei pare să funcționeze cu frâna de mână trasă când vine vorba de propria transformare. România este la coada clasamentului european, într-un contrast dur cu avansul fulminant al competitorilor. Acest decalaj definește prezentul, dar patru mari curente vor decide viitorul imediat al sectorului: o stagnare periculoasă, o răscruce strategică între volum și inovație, bomba cu ceas a legislației europene și apariția surprinzătoare a unor nișe de excelență.
Trend 1: Stagnarea, o realitate confirmată de cifre
Realitatea din teren este mai dură decât pare. Procentul de 5% plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința adopției AI în mediul de afaceri. Datele Eurostat pentru anul precedent, 2025, arătau o imagine similară: cu 5,21% dintre firme utilizând AI, eram la o distanță astronomică de media europeană de aproape 20%. În timp ce țări precum Danemarca (42%) sau Finlanda (37,8%) au integrat inteligența artificială în ADN-ul afacerilor, România bate pasul pe loc, urmată în clasament doar de Polonia (8,4%) și Bulgaria (8,5%).
Problema este mai adâncă și nu se limitează doar la AI. Datele ANIS arată că mai puțin de 20% dintre companii utilizează servicii de cloud și, poate cel mai îngrijorător, sub o treime dintre adulți dețin competențe digitale avansate. Economia românească, în ansamblul ei, nu este pregătită să absoarbă tehnologia pe care chiar sectorul său de elită o produce. Avantajul competitiv construit în ultimii ani pe forță de muncă talentată și costuri rezonabile riscă să se erodeze rapid fără un salt în productivitate și valoare adăugată.
Trend 2: Răscrucea strategică, de la volum la inovație
Industria IT locală se află într-un punct de inflexiune. Modelul economic bazat pe outsourcing și creștere cantitativă, care a funcționat excelent timp de un deceniu, își atinge limitele. Conversația dominantă în rândul liderilor din industrie este despre cum se poate face tranziția de la „scale” la „innovation”, de la volum la valoare adăugată reală. Aceasta este și tema centrală a ANIS International Summit, programat pentru 12 mai 2026.
„România trebuie să decidă dacă rămâne într-un model economic bazat pe volum și cost sau trece la un model bazat pe inovare. Aceasta este conversația pe care o aduce în prim-plan ANIS International Summit 2026: trecerea de la creștere la inovare, pentru o valoare adăugată mai mare”, a declarat Corina Vasile, directoarea executivă ANIS.
Primele semne ale acestei schimbări de abordare sunt deja vizibile, chiar dacă izolate. Compania OVES a anunțat recent dezvoltarea primei rachete de croazieră de către o firmă privată din România, un proiect de înaltă tehnologie. În același timp, Piaxo deschide un nou centru de cercetare și dezvoltare la Timișoara, unde va recruta 120 de ingineri, semnalând o investiție clară în crearea de proprietate intelectuală locală, nu doar în execuție.
Trend 3: Bomba cu ceas, AI Act și amenzile de 35 de milioane de euro
Peste mai puțin de șase luni, pe 2 august 2026, se termină perioada de grație. De la acea dată, obligațiile pentru sistemele de inteligență artificială cu risc ridicat, definite de Regulamentul european AI Act, devin pe deplin aplicabile. Iar pentru companiile din România, acest lucru ar putea fi un șoc. Regulamentul (UE) 2024/1689, intrat în vigoare încă din august 2024, impune reguli stricte pentru orice firmă care folosește AI în procese critice precum recrutarea, evaluarea angajaților, acordarea de credite sau serviciile financiare.
Sancțiunile pentru neconformare sunt cele mai mari din întregul drept al Uniunii Europene: până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri mondială anuală. Obligațiile includ, printre altele, sisteme de management al riscurilor, guvernanța datelor, transparență față de utilizatori și, crucial, supraveghere umană. Mai mult, angajatorii trebuie să informeze explicit angajații și reprezentanții acestora că sunt supuși unui sistem AI cu risc ridicat. La acest moment, conform Strategiei Naționale privind Inteligența Artificială, România încă lucrează la desemnarea unei autorități unice de supraveghere, deși o listă de instituții competente, de la Avocatul Poporului la Inspecția Muncii, a fost notificată Comisiei Europene prin Autoritatea pentru Digitalizarea României. Ticăitul acestui ceas legislativ forțează companiile să iasă din pasivitate, transformând conformitatea dintr-o bifă birocratică într-o prioritate strategică urgentă.
Trend 4: Inovația de nișă, unde se ascunde, de fapt, AI-ul românesc
Tabloul general al adopției poate părea sumbru, dar în spatele cifrei de 5% se ascund povești de succes și inovație specializată. În loc să vedem o adopție largă a unor unelte AI generice, trendul în România pare să fie dezvoltarea unor aplicații de nișă, cu impact mare în sectoare specifice. Aici, inteligența artificială nu este un simplu instrument de productivitate, ci nucleul unui produs sau serviciu.
Exemplele sunt elocvente. Herbalife, de pildă, contribuie la dezvoltarea unui model AI al metabolismului uman pentru a prezice reacțiile organismului la diverse alimente, o aplicație complexă în domeniul health-tech. În turism, a apărut Nya Riva, primul influencer digital din România, un personaj generat de AI care redefinește marketingul în acest domeniu. Aceste proiecte arată că, deși puține, companiile care au îmbrățișat AI-ul nu o fac superficial. Ele construiesc soluții avansate, demonstrând că expertiza tehnică există. Provocarea majoră rămâne cum să transformăm aceste vârfuri de excelență într-o practică de business generalizată.
