Premierul Ilie Bolojan trage un semnal de alarmă serios. România riscă să piardă peste 7 miliarde de euro din PNRR dacă Parlamentul nu adoptă 9 legi esențiale până pe 31 august. Șeful Guvernului consideră că votarea acestor acte normative reprezintă, „dincolo de dispute şi abordări diferite, un test de responsabilitate pentru clasa politică din România”.
Miza uriașă: autostrăzi, școli și spitale
Fondurile europene sunt, practic, motorul investițiilor publice. „Accesarea fondurilor europene este vitală pentru dezvoltarea României. Cele 10 miliarde de euro din programul PNRR, care trebuie accesate până în august, reprezintă o treime din totalul investiţiilor publice”, a afirmat premierul. Din acești bani se finanțează proiecte majore, precum Autostrada Moldovei, dar și construcția de școli și spitale sau modernizarea căilor ferate.
Numai că, pentru a primi banii, trebuie să îndeplinim niște condiții. V-ați gândit vreodată ce sunt, pe bune, aceste jaloane? Bolojan explică simplu: „Pentru a încasa aceşti bani europeni, ne-am angajat să facem reforme şi să îndeplinim anumite condiţii, aşa-numitele jaloane. Până în vară mai avem câteva zeci de jaloane de îndeplinit. Fiecare înseamnă bani: îi primim dacă îndeplinim jaloanele sau îi pierdem dacă nu le atingem.”
Iar Ministerul Proiectelor Europene a identificat cele mai fierbinți puncte. „Ministerul Proiectelor Europene a inventariat cele mai importante 9 jaloane, de care depind peste 7 miliarde de euro, de care vom avea nevoie pentru a putea termina lucrările de investiţii”, a subliniat șeful Executivului.
Cele 9 legi care atârnă greu
Așadar, totul se rezumă la adoptarea a nouă acte normative. Acestea acoperă domenii extrem de variate, de la salarizarea bugetarilor la energie și fiscalitate. „Trebuie să aprobăm 9 legi care vor reglementa diferite domenii, aşa cum sunt descrise mai jos, de la salarizarea în sectorul public şi până la aspecte fiscale sau din energie”, a precizat Bolojan.
Fiecare lege neadoptată vine cu o penalizare usturătoare.
Hai să vedem care sunt cele mai importante. Două dintre jaloane au o valoare uriașă, de 972 de milioane de euro fiecare. Primul (Jalon nr. 315) vizează intrarea în vigoare a noului Cod al amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, menit să digitalizeze și să scurteze termenele de avizare. Al doilea (Jalon nr. 4) se referă la o lege care să reformeze mecanismul economic al Apelor Române, pentru o mai bună corelare între venituri și costuri.
Reformele din energie și fiscalitate
Și în domeniul energiei sunt necesare schimbări legislative majore. Jalonul 119a, cu o penalizare de 771 milioane de euro, impune modificarea legii decarbonizării pentru a scoate din uz 710 MW din capacitatea de producție pe bază de cărbune. Un alt jalon (nr. 128), cu aceeași valoare, cere o lege pentru decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, care să permită inclusiv prosumatorilor din blocuri să vândă surplusul de energie.
Pe partea fiscală, e drept că se vorbește de mult timp de o reformă a ANAF. Acum, Jalonul 197 (penalizare de 771 milioane euro) cere o legislație clară privind un sistem de bonus-malus pentru inspectorii fiscali, legat de performanță.
Salarizare, integritate și companii de stat
O altă lege extrem de așteptată este cea a salarizării în sectorul public (Jalon nr. 420), care ar trebui să aducă un sistem echitabil și unitar. Neîndeplinirea acestui jalon ne-ar costa alte 771 de milioane de euro.
Integritatea în funcția publică este vizată de Jalonul 431, coordonat de ANI și Ministerul Justiției, care presupune actualizarea cadrului juridic. În fine, alte două jaloane, cu penalizări de câte 771 de milioane de euro, se referă la guvernanța corporativă în companiile de stat (reducerea numirilor interimare) și la crearea unui cadru pentru folosirea terenurilor agricole de stat pentru investiții în energie regenerabilă.
Premierul a concluzionat pe un ton ferm, subliniind care sunt pașii următori. „Votarea celor 9 legi va fi, dincolo de dispute şi abordări diferite, un test de responsabilitate pentru clasa politică din România. Accesarea fondurilor europene, prin îndeplinirea jaloanelor şi definitivarea investiţiilor, derularea plăţilor către beneficiari, terminarea lucrărilor şi recepţia acestora sunt priorităţile Guvernului în perioada următoare”.
