Aproximativ 600 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia (CEO) s-au prezentat deja la ghișeele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Gorj pentru a-și depune dosarele de șomaj. Ei fac parte dintr-un val de circa 1.400 de persoane ale căror contracte pe perioadă determinată au încetat la 1 aprilie. Iar de la 1 mai, altor aproximativ 300 de salariați le vor expira contractele.
Fără salarii compensatorii
Vestea cea mai proastă pentru miile de oameni rămași pe drumuri a venit direct de la Guvern. Premierul Ilie Bolojan a anunțat, în urma unei întâlniri cu sindicatele, că statul nu poate acorda plăți compensatorii, invocând angajamentele luate în fața Comisiei Europene.
„Personal, înțeleg situația socială, însă sunt corect cu dumneavoastră și cu oamenii pe care îi reprezentați și vă spun adevărul. În urmă cu câțiva ani, România și-a asumat niște angajamente în fața Comisiei Europene pentru care a încasat bani. Aceste angajamente și starea economică a C.E. Oltenia au condus la măsurile pe care le vedem acum, incluse în Planul de restructurare a companiei”, a afirmat premierul Bolojan.
Măsurile dure de acum fac parte dintr-un program de restructurare și decarbonizare aprobat încă din 2020. Legislația muncii nu prevede acordarea de drepturi salariale compensatorii pentru salariații ale căror contracte pe durată determinată ajung la termen.
O companie cu pierderi de 1 miliard de lei
Situația economică a companiei este, pe bune, dezastruoasă. Societatea a încheiat anul financiar 2025 cu o pierdere contabilă estimată la aproximativ 1 miliard de lei. Cum s-a ajuns aici? O parte semnificativă a problemei o reprezintă costurile uriașe cu certificatele de emisii CO₂.
Acestea s-au ridicat la peste 2 miliarde de lei, reprezentând nu mai puțin de 38,5% din totalul cheltuielilor companiei. În acest context, Planul de reorganizare (aprobat la nivel național și european) impune măsuri drastice de reducere a cheltuielilor, inclusiv concedieri, în linie cu calendarul de închidere a capacităților pe bază de cărbune.
Proteste și tensiuni sociale
Clar, deciziile au generat tensiuni sociale semnificative. Luna trecută, angajații au organizat proteste la sediul companiei din Târgu Jiu, iar unii mineri au mers până la București pentru a manifesta în fața instituțiilor statului. V-ați întrebat vreodată cum e să nu știi dacă mâine mai ai un loc de muncă pentru că un buget nu e aprobat?
Protestatarii au acuzat lipsa unor măsuri de protecție socială și au reclamat întârzierea negocierilor pentru un nou contract colectiv de muncă, blocate din cauza neaprobării bugetului pe 2026. Liderii de sindicat au criticat dur conducerea CEO, afirmând că managementul se concentrează exclusiv pe reduceri de personal, în loc să caute soluții de eficientizare.
Situația este explozivă.
În replică, conducerea companiei a susținut că negocierile sunt în curs, dar sunt condiționate de aprobarea bugetului, fără de care nu pot fi luate angajamente clare privind menținerea locurilor de muncă.
Ce urmează pentru foștii angajați?
Dar în tot acest tablou sumbru, autoritățile locale încearcă să găsească soluții. Directorul AJOFM Gorj, Romeo Chiriac, a declarat că, la sfârșitul lunii aprilie, va fi organizată o bursă a locurilor de muncă. La eveniment vor fi invitați reprezentanți ai IMM‑urilor care au accesat fonduri din Fondul de Tranziție Justă, în speranța reintegrării profesionale a celor afectați.
Dintre cei 1.400 de foști angajați, circa 1.050 sunt din județul Gorj și sunt așteptați la AJOFM, restul fiind arondați județelor Mehedinți și Dolj.
Câți dintre ei își vor găsi un nou loc de muncă prin intermediul acestei inițiative.
