Războiul din Orientul Mijlociu, resimțit direct la raft
Conflictul tot mai intens dintre SUA, Israel și Iran a început să producă efecte concrete în buzunarele românilor. Tensiunile geopolitice au lovit piețele, iar prețul petrolului a înregistrat cel mai mare salt din ultimii ani, cu o creștere de peste 3% într-o singură zi. Riscul blocării Strâmtorii Ormuz, un punct vital prin care trece aproape o cincime din consumul mondial de petrol, pune pe jar întreaga economie globală.
Ce înseamnă asta la raft? Costuri mai mari de transport și producție pentru fermieri și procesatori. Banca Centrală Europeană și-a exprimat deja îngrijorarea. Președinta Christine Lagarde se teme că un nou șoc energetic ar putea alimenta inflația și încetini creșterea economică, făcând improbabilă o reducere a dobânzilor, programată inițial pentru 19 martie. Practic, speranța unor credite mai ieftine se îndepărtează, în timp ce prețurile la alimente o iau din nou în sus.
Cele 5 alimente cu cele mai mari scumpiri
După cinci luni consecutive de scăderi, indicele global al prețurilor la alimente, calculat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), a crescut din nou în februarie. Unele categorii au înregistrat creșteri abrupte, care se vor vedea în curând și pe bonurile de casă din România.
1. Carnea de oaie și miel. Aici situația este fără precedent. Prețurile la nivel internațional au atins un maxim istoric, conform raportului FAO. Cererea puternică a dus cotațiile la un nivel nemaivăzut până acum.
2. Uleiurile vegetale. Întreaga categorie s-a scumpit cu 3,3% într-o singură lună, atingând cel mai ridicat nivel din iunie 2022. Uleiul de palmier este mai scump din cauza cererii globale și a producției scăzute în Asia de Sud-Est, în timp ce prețul uleiului de soia a urcat pe fondul așteptărilor privind politicile de sprijin pentru biocombustibili din SUA.
3. Carnea de vită. Prețul a fost împins în sus de cererea foarte mare de import din China și Statele Unite. Chiar dacă producția locală poate atenua parțial șocul, tendința globală este de scumpire.
4. Grâul (pâine, paste, patiserie). Cotațiile mondiale la grâu au crescut din cauza înghețului raportat în anumite zone din Europa și SUA, dar și a perturbărilor logistice continue din regiunea Mării Negre. Orice scumpire a materiei prime se va reflecta direct în prețul pâinii, al pastelor și al produselor de patiserie.
5. Carnea de porc și de pui. Deși nu au „explodat” la fel ca celelalte, prețurile la carnea de porc și de pasăre au înregistrat și ele o ușoară creștere față de luna ianuarie, adăugând o presiune suplimentară pe bugetul familiei.
Imaginea de ansamblu: Inflația alimentară, o problemă europeană
Scumpirile nu sunt doar o problemă locală. Datele preliminare Eurostat pentru luna februarie arată că inflația în zona euro a urcat la 1,9%, inversând trendul descendent din ultimul an. Motorul principal al acestei creșteri? Serviciile și, mai ales, alimentele.
Dacă inflația generală la alimente, alcool și tutun a fost de 2,6% în zona euro, cifra care contează cu adevărat pentru coșul zilnic este cea pentru alimentele neprocesate. Aici, creșterea anuală a fost de 4,6%, în accelerare față de luna precedentă. Această tendință va fi probabil confirmată și de datele oficiale din România, publicate de Institutul Național de Statistică în săptămânile următoare. La nivel global, prognoza FAO pentru 2026 indică o inflație alimentară medie de 3,2%, însă cu variații dramatice de la o regiune la alta.
Ce urmează? Avertismentul experților
Perspectivele nu sunt optimiste. Sistemul de Informare a Pieței Agricole (AMIS), găzduit de FAO, avertizează că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu riscă să ducă la creșterea prețurilor la energie și la îngrășăminte. Asta ar însemna costuri de producție și mai mari pentru fermierii din întreaga lume, inclusiv pentru cei români, care deja beneficiază de o subvenție de aproape 2,7 lei pe litrul de motorină pentru a-și menține activitatea.
Aceste scumpiri vin într-un moment delicat pentru economia românească. Analiștii economici vorbesc deja despre o recesiune determinată de consum, pe fondul inflației ridicate din anii trecuți, al scăderii veniturilor reale și al unui nivel foarte redus al încrederii consumatorilor. După o perioadă în care prețurile păreau că s-au stabilizat, noul val de scumpiri, alimentat de instabilitatea globală, riscă să pună o presiune greu de suportat pe bugetele românilor.
