Primăria Iași taie 251 de posturi, dar niciun angajat nu e concediat

La Iași, dispar doar posturile goale

Decizia a fost adoptată de Consiliul Local Iași miercuri, 15 aprilie, iar primarul Mihai Chirica a subliniat că impactul nu este unul „dramatic”, tocmai pentru că nimeni nu ocupa acele poziții. Chiar și așa, edilul a avertizat că urmează o etapă mult mai complicată, anume reorganizarea serviciilor și direcțiilor, care ar putea duce, în viitor, la disponibilizări reale. În paralel, primăria vrea să reducă fondul de salarii cu 10%, estimat la circa 100 de milioane de lei pentru anul 2026.

Și după această tăiere pe hârtie, aparatul administrativ al Iașiului rămâne unul puternic. Peste 1.000 de angajați, dintre care aproape 600 lucrează direct în aparatul de specialitate al primarului.

„Nimeni nu pleacă acasă” la Poliția Locală

Aceeași logică este aplicată și la Poliția Locală Iași. Aici, numărul de posturi se reduce de la 361 la 325, însă ajustarea se face exclusiv din pozițiile neocupate. Directorul instituției, Liviu Zanfirescu, a fost cât se poate de direct: „Dacă trebuie să rămânem la 325, nu pleacă nimeni acasă”.

Dar și aici există o provocare. Instituția trebuie să scadă fondul de salarii cu 10%, iar conducerea a demarat deja consultări cu sindicatele pentru a găsi soluții. Planul este să se păstreze personalul operativ din teren și să se ajusteze structurile administrative, unde, convenabil, se găsesc și cele mai multe posturi vacante. E drept că situația putea fi mult mai gravă. În varianta inițială a reformei, din vara anului 2025, Poliția Locală Iași ar fi trebuit să rămână cu doar 227 de salariați, ceea ce ar fi însemnat concedierea a peste 60 de angajați.

Soluția transferului între instituții

În comunele din județul Iași, primarii au găsit o altă portiță. V-ați întreba, probabil, cum sunt posibile aceste mișcări de personal fără concedieri? Ei bine, legea permite o flexibilitate surprinzătoare.

Mai multe domenii sunt exceptate de la plafonarea posturilor: învățământ, cultură (muzee, biblioteci, cămine culturale), sănătate, asistență socială și serviciile publice de interes local (salubritate, transport, apă-canal etc.). Astfel, deși pe hârtie vor dispărea peste 760 de posturi din cele 93 de primării din județ, mulți angajați vor fi pur și simplu mutați în aceste structuri exceptate. De exemplu, bibliotecarii sau șoferii de microbuze școlare, care erau angajați formal în aparatul primarului, vor fi transferați la biblioteci sau școli.

O sursă din administrație a explicat, pe șleau, cum stau lucrurile: „Nimeni nu și-a bătut capul cu organigrama până acum pentru că aveau și foarte multe posturi vacante. Practic, vorbim mai mult despre o reașezare și mai puțin despre disponibilizări”.

Probleme reale în comunele mici

Numai că, dacă în orașele mari și comunele medii soluțiile sunt la îndemână, în comunitățile mici situația este cu totul alta. Acolo unde toate posturile sunt ocupate, reforma lovește în plin. Un astfel de exemplu este Ciohorăni, o comună cu mai puțin de 2.000 de locuitori, unde primăria trebuie să reducă personalul de la 15 la 11 angajați.

În alte localități, primarii spun că se descurcau deja la limită. La Strunga, edilul Sorin Lazăr a declarat recent că fiecare funcționar din instituție „ține cel puțin două departamente”, dând ca exemplu angajați care se ocupă simultan de urbanism și patrimoniu. În urma noii ordonanțe (OUG 7/2026), Primăria Strunga va rămâne cu 17 posturi din cele 24 avute anterior.

În schimb, la Ciortești, primarul Alina Apostol susține că a făcut deja o ajustare a fondului de salarii cu 10%, iar noua măsură „nu impactează absolut deloc” instituția.

Pe hârtie, reforma pare să reducă aparatul administrativ. În practică, însă, în multe cazuri dispar doar posturi care oricum erau goale sau angajații sunt mutați dintr-o structură în alta, fără ca cineva să fie, de fapt, trimis acasă.