Confirmare oficială de la Kiev. O bază militară esențială din interiorul Rusiei a fost lovită. De aici erau lansate rachetele hipersonice Oreșnik. Atacul, desfășurat în ianuarie, a avut o țintă precisă: infrastructura rusă de pregătire a rachetelor balistice, conform Digi24.
Locația? Poligonul Kapustin Yar din regiunea Astrahan. Surse militare ucrainene spun că mai multe hangare de asamblare a rachetelor au suferit avarii grave, iar unul dintre ele a încasat o lovitură directă. Statul Major al Ucrainei a adăugat că, în urma atacului, tot personalul rus a fost evacuat de urgență.
O campanie, nu un singur atac
Nu a fost o lovitură izolată. A fost o campanie în toată regula. Forțele pentru Operațiuni Speciale (SSO) ucrainene au confirmat că operațiunea, realizată împreună cu alte unități, s-a desfășurat pe tot parcursul lunii ianuarie 2026. O lună de presiune. Fără oprire.
Obiectivul era limpede: infrastructura centrală a bazei. Comunicatul SSO a fost direct, menționând că „dronele cu rază lungă de acțiune ale unităților SSO Deep Strike au provocat pagube prin incendiu infrastructurii instalației militare ruse”. Loviturile repetate au fost gândite să sufoce logistica și să macine capacitatea Rusiei de a mai lansa rachete de la această locație de importanță majoră.
Racheta de 3.000 km: Surpriza Kievului
Nimeni nu mai e în siguranță în Rusia, nici măcar la mii de kilometri de front. Cum a fost posibil? Atacurile au folosit rachete cu rază lungă produse chiar în Ucraina, un mesaj clar pentru Kremlin. Arma vedetă este FP-5 Flamingo, o rachetă de croazieră subsonică, făcută să care focoase mari și să lovească adânc în teritoriul inamic.
Performanța sa este impresionantă. FP-5 Flamingo poate zbura până la 3.000 de kilometri. Apariția acestor arme arată un salt tehnologic uriaș pentru industria de apărare ucraineană, oferind armatei o capacitate de a lovi ținte strategice care la începutul războiului păreau de neatins. Un vis devenit realitate.
Spionaj din interior: Partizanii ruși anti-Kremlin
Tehnologia nu a fost totul. A existat și un factor uman, venit chiar din Rusia. SSO a confirmat că a lucrat cu „Cernaia Iskra” (Scânteia Neagră). Aceasta este o mișcare de partizani ruși care luptă împotriva regimului de la Kremlin.
Acești partizani au oferit informații vitale și sprijin tactic. Ei au monitorizat reacția armatei ruse la atacuri, au urmărit schimbările din logistică și au evaluat pagubele reale de la bază. Au fost, practic, ochii și urechile Kievului direct pe teritoriul rus.
Kapustin Yar: De ce era această bază o țintă?
De ce tocmai Kapustin Yar? Simplu. Oreșnik. Baza din Astrahan este un centru-cheie pentru arsenalul Moscovei, un poligon de testare pentru arme balistice încă din epoca sovietică. Iar rolul său a crescut recent.
De aici au plecat lansările experimentale ale rachetei balistice Oreșnik, o armă hipersonică ce poate parcurge mii de kilometri. Prima dată când a fost folosită contra Ucrainei a fost în noiembrie 2024, lovind orașul Dnipro. Atacurile au continuat. În ianuarie 2026, o altă rachetă Oreșnik, lansată tot de la Kapustin Yar, a lovit infrastructura de lângă Liov. Așa se leagă lucrurile.
