Revolutia in Sanatate: Cine suporta CASS-ul?

Cine plătește contribuția la sănătate după 1 septembrie

Potrivit CNAS, copiii sub 18 ani, pensionarii cu venituri până la 3.000 de lei, persoanele cu handicap și pacienții oncologici vor continua să fie exceptați de la plata contribuției la fondul de sănătate. În schimb, alte categorii vor fi obligate să achite CASS, prin reținerea automată a 10% din veniturile realizate.

Astfel, de la 1 septembrie, pensionarii care încasează peste 3.000 lei (1.960.804 persoane) vor plăti pentru partea ce depășește acest prag. În aceeași situație se află beneficiarii unor legi speciale – veterani, revoluționari și alte categorii (141.376 persoane), persoanele care primesc indemnizație de șomaj (44.090 persoane), cei care beneficiază de venit minim de incluziune (323.542 persoane) și persoanele aflate în concediu de creștere sau acomodare copil (127.054 persoane).

În cazul persoanelor coasigurate (650.431 persoane), calitatea de asigurat se menține doar dacă titularul depune declarația unică la ANAF și achită 25% din contribuția calculată la 6 salarii minime brute (607,5 lei), restul urmând să fie plătit până în mai 2026 (1.822,5 lei). Alternativ, coasigurații pot face acest demers individual.

Personalul monahal (2.504 persoane) beneficiază de aceleași reguli: menținerea calității de asigurat este posibilă prin depunerea declarației unice și plata în două tranșe, cu termen final în mai 2026.

Cine rămâne asigurat fără contribuție

Există și categorii care își păstrează statutul de asigurat, chiar dacă nu realizează venituri. Este vorba despre bolnavii incluși în programele naționale de sănătate, alții decât pacienții oncologici (58.200 persoane), care vor continua să beneficieze de servicii medicale și conexe, tratamente, dispozitive, consultații și spitalizări gratuite până la vindecarea afecțiunii.

CNAS a subliniat că aceste excepții au rolul de a proteja persoanele vulnerabile și de a asigura accesul neîntrerupt la tratamente esențiale, indiferent de situația financiară.

Mecanism pentru raportarea redirecționărilor abuzive către privat

A doua schimbare importantă privește drepturile pacienților în spitalele publice. Începând cu 1 septembrie, aceștia pot semnala online cazurile în care au fost direcționați forțat către cabinete private. Sesizările vor include numele spitalului, medicul implicat, cabinetul privat și costurile impuse.

„Această practică este inacceptabilă şi nedemnă. Sistemul medical funcționează mai bine printr-o colaborare deschisă între pacienți și medici. În România, un adevăr simplu trebuie cunoscut de toată lumea: spitalul public are obligația de a trata pacienții. Din păcate, am primit numeroase semnale că bolnavilor li se spune că nu mai sunt locuri, s-a terminat plafonul, CT/RMN este stricat, laboratorul nu funcționează sau că nu există condiții – și sunt trimiși către cabinete private, unde plătesc pentru servicii pe care ar fi trebuit să le primească gratuit”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Acesta a adăugat că activitatea medicală privată trebuie să se desfășoare după programul spitalului public, nu în locul acestuia: „Nu vreau să se înțeleagă greșit, nu generalizez! În spitalele de stat există oameni minunați, care țin acest sistem pe umeri și fac tot ce le stă în putință pentru a ajuta. Însă există și excepții, iar acestea nu ne fac bine! Pacientul are dreptul să aleagă liber unde dorește să se trateze – public sau privat. Este însă inacceptabil ca el să fie redirecționat intenționat de personalul din spitalele publice, sub pretexte false”.

Formularul online de sesizare va fi analizat prin controale comune ale Ministerului Sănătății și CNAS. Măsura vine după ce, în iulie, ministerul a introdus un mecanism similar pentru raportarea calității hranei oferite pacienților din spitalele publice.

Sursa: financiarul.ro