Doar 4 din 10 români care suferă un infarct ajung la spital în primele trei ore, considerate critice pentru supraviețuire. Pe fondul acestei statistici alarmante, Ministerul Sănătății a anunțat astăzi, 6 martie 2026, o decizie menită să scurteze timpii de intervenție: extinderea programului național pentru pacienți cardiaci critici cu patru noi unități de urgență. Măsura vizează exact zonele unde accesul la îngrijiri specializate era dificil, forțând pacienții și familiile la transferuri lungi și riscante. Articolul de față detaliază care sunt noile centre, ce investiții presupune extinderea și care sunt, de fapt, problemele de sistem pe care această inițiativă încearcă, dar nu le poate rezolva singură.
Lista noilor centre și miza regională
Extinderea rețelei naționale aduce pe hartă patru noi spitale de urgență capabile să gestioneze cazurile cardiace severe. Deși lista completă nu a fost comunicată integral, două dintre noile locații sunt deja confirmate. Este vorba despre Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) din Târgu Mureș și o nouă unitate specializată ce va fi înființată la Ploiești. Includerea acestor spitale în program înseamnă, concret, că pacienții din regiunile respective nu vor mai trebui să fie transportați pe distanțe lungi către centre universitare precum București sau Cluj-Napoca, câștigând minute prețioase care fac diferența între viață și moarte.
La Târgu Mureș, impactul este deja cuantificabil. Spitalul a fost inclus în programul național de prevenire a morții subite cardiace, finanțat de Ministerul Sănătății. Medicii de aici pot implanta de acum defibrilatoare-cardioverter interne (ICD), dispozitive esențiale pentru pacienții cu risc crescut de aritmii fatale. Aceste aparate monitorizează constant ritmul inimii și intervin automat pentru a preveni un stop cardiac, oferind o plasă de siguranță vitală.
Investiție de un milion de euro la Târgu Mureș
Centrul de la Târgu Mureș beneficiază și de o investiție masivă, de 1 milion de euro, pentru extinderea Unității de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci Critici (USTACC). Proiectul, finanțat prin Programul Sănătate și coordonat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, va crește capacitatea secției cu 60%, ajungând la un total de 16 paturi. Banii vor fi folosiți pentru dotarea cu echipamente de ultimă generație, care permit aplicarea unor terapii avansate precum ECMO (oxigenare extracorporală cu membrană) sau ultrafiltrarea, proceduri esențiale în managementul insuficienței cardiace severe.
„Fiecare pat în plus înseamnă o viață care poate fi salvată,” a subliniat Prof. Theodora Benedek, șefa Clinicii de Cardiologie din cadrul SCJU Târgu Mureș, evidențiind rolul de lider pe care centrul îl joacă în îngrijirea pacienților critici din regiune.
Modernizarea nu doar că va salva vieți, dar va reduce și povara financiară și logistică pentru pacienții care, până acum, erau nevoiți să caute soluții în alte colțuri ale țării. Accesul regional la îngrijiri cardiace avansate devine astfel o realitate, nu doar o promisiune.
O luptă contra cronometru și subfinanțare
Extinderea rețelei este un pas înainte, dar vine pe fondul unor probleme sistemice care macină cardiologia românească de ani de zile. Programul național de tratament intervențional al infarctului miocardic acut (cunoscut ca programul STEMI) a marcat progrese remarcabile în cei 14 ani de la implementare. Mortalitatea în rândul pacienților cu infarct a scăzut semnificativ, de la 12,2% la 7,9%, conform datelor Asociației Medicale de Învățământ în Cardiologia Intervențională (AMICI). Numărul centrelor a crescut, acoperind și orașe mai mici.
Problema? Timpul rămâne cel mai mare dușman. Doar 40% dintre pacienți ajung la spital în primele 3 ore de la debutul simptomelor. Motivul principal este lipsa de educație sanitară. „Mulți dintre pacienți știu că infarctul se manifestă prin durere toracică, dar ei se așteaptă la o durere foarte violentă, motiv pentru care nu dau importanță durerilor de o intensitate mai mică sau fenomenelor de însoțire (respirație grea, transpirații reci)”, explică Dr. Ștefan Mot, președintele AMICI. Oamenii încearcă să se trateze singuri acasă și sună la 112 abia când situația devine disperată.
O altă problemă majoră este finanțarea. În România, o procedură intervențională de urgență pentru infarct este decontată cu aproximativ 800 de euro per pacient. Spre comparație, în Republica Moldova, aceeași procedură este decontată cu 2.500 de euro. Această subfinanțare cronică pune o presiune uriașă pe spitale și pe medici, limitând capacitatea de a investi în tehnologie și personal. La aceasta se adaugă și timpul mare de transfer între spitalele locale, nepregătite pentru astfel de cazuri, și centrele specializate, o verigă slabă în lanțul de supraviețuire.
Ce urmează
Cele patru noi centre reprezintă o gură de oxigen pentru sistemul medical și o șansă în plus pentru mii de pacienți. Succesul lor pe termen lung depinde însă de rezolvarea celorlalte provocări. Fără campanii naționale de informare care să învețe populația să recunoască un infarct și să sune imediat la urgență, paturile noi riscă să fie ocupate de pacienți ajunși prea târziu. Fără o finanțare corectă a procedurilor, medicii vor continua să facă performanță în condiții de avarie.
Statisticile arată că unul din patru supraviețuitori ai unui infarct va suferi un al doilea eveniment cardiac. Medicii insistă că, pe lângă intervenția statului, este crucială și responsabilitatea individuală: schimbarea regimului alimentar, renunțarea la fumat și controlul greutății. Noile spitale pot repara o inimă bolnavă, dar prevenția rămâne cea mai sigură cale de a o menține sănătoasă.
