Aliaksandr Lukașenko s-a oferit să se întâlnească cu Volodimir Zelenski pe teritoriul ucrainean sau bielorus. Propunerea vine exact în momentul în care Kievul avertizează că armata rusă pregătește un nou atac spre capitală și regiunea Cernihiv, folosind din nou teritoriul Belarusului.
Oferta de la Minsk și refuzul Kievului
„Dacă (Zelenski) vrea să discute ceva, să ceară un sfat sau orice altceva, vă rog să o faceți. Suntem deschiși la asta”, a declarat vineri Lukașenko, citat de presa de stat.
Liderul de la Minsk a plusat imediat. „Sunt gata să mă întâlnesc cu el oriunde, în Ucraina, în Belarus, și să discutăm problemele relațiilor bieloruso-ucrainene.”
Numai că ucrainenii nici nu vor să audă de așa ceva.
Administrația de la Kiev a respins rapid propunerea. „Din 2022, este clar pentru toată lumea că cuvintele acestui om nu înseamnă nimic și ar trebui să fim atenți la acțiunile sale”, a transmis Dmytro Lytvyn, consilierul președintelui ucrainean.
Până la urmă, să fim serioși. În 2022, Belarusul a negat vehement orice implicare, dar a permis trupelor ruse să îi folosească teritoriul pentru a invada nordul Ucrainei. Și acum, Lukașenko insistă din nou: „Nu ne vom lăsa atrași în războiul din Ucraina. Nu există nicio necesitate pentru asta. Nici civilă, nici militară”. El susține că țara sa va intra în conflict doar dacă o „agresiune este comisă împotriva teritoriului” său.
Pregătiri militare la granița de nord
Lucrurile pe teren arată cu totul altfel. Volodimir Zelenski a vizitat joi orașul Slavutici (aflat la aproximativ 50 de kilometri de granița cu Belarus) și a trimis un mesaj clar.
„Conducerea de facto a Belarusului” trebuie „să rămână în alertă, adică să înțeleagă clar că vor exista consecințe dacă vor fi întreprinse acțiuni agresive împotriva Ucrainei, împotriva poporului nostru”, a declarat președintele ucrainean.
Iar avertismentele se bazează pe rapoarte ale serviciilor de informații. Zelenski a confirmat „planificarea de către Rusia a operațiunilor ofensive pe direcția Cernihiv și Kiev”. asa ca armata ucraineană își consolidează fortificațiile. „Pregătim răspunsuri la fiecare curs posibil de acțiune al inamicului, dacă rușii îndrăznesc într-adevăr să își extindă agresiunea”, a explicat el.
Așa cum a relatat Euronews într-o analiză detaliată publicată recent, Ucraina a observat încă din luna aprilie că Belarusul construiește drumuri spre graniță și instalează poziții de artilerie.
„Revizuim, si posibilitățile activității noastre externe. Am instruit Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei să pregătească măsuri suplimentare de influență diplomatică cu privire la Belarus, pe care Rusia l-ar putea folosi pentru o astfel de extindere a războiului”, a adăugat liderul de la Kiev.
Amenințări nucleare și tensiuni pe flancul estic
Tensiunile depășesc granițele Ucrainei. În această săptămână, Rusia și Belarus au organizat exerciții nucleare comune. Moscova a livrat deja muniții nucleare către depozitele de pe teritoriul bielorus.
Dar ce înseamnă asta concret pentru securitatea regiunii noastre? Lukașenko a lansat avertismente directe către țările NATO. „Sarcina mea este să îmi avertizez vecinii, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și, eventual, partial, Ucraina. Dumnezeu să-i protejeze de o agresiune împotriva Belarusului. Nu vrem război, nu plănuim să luptăm cu ei.”
Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a mers și mai departe. Instituția a acuzat Ucraina că pregătește atacuri cu drone din țările baltice, arătând cu degetul spre Letonia.
„Rusofobia primitivă a actualilor conducători ai Letoniei s-a dovedit mai puternică decât capacitatea lor de gândire critică sau decât instinctul lor de conservare”, a transmis SVR. Moscova a amenințat direct: „Merită reamintit faptul că coordonatele centrelor de decizie de pe teritoriul leton sunt bine cunoscute, iar apartenența țării la NATO nu îi va proteja de o justă pedeapsă pe cei care îi ajută pe teroriști”.
Letonia și Ucraina au respins categoric acuzațiile, numindu-le o campanie de dezinformare.
Problema dronelor rusești care încalcă spațiul aerian a devenit o realitate zilnică pe flancul estic. Statele baltice au emis numeroase alerte aeriene în ultimele zile. Românii cunosc foarte bine acest scenariu, zecile de mesaje RO-Alert primite de locuitorii din județele de la Dunăre confirmând riscurile constante generate de atacurile rusești din apropierea graniței.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reacționat dur.
„Rusia și Belarus poartă o responsabilitate directă pentru dronele care pun în pericol viața și securitatea oamenilor de pe flancul nostru estic. Europa va răspunde cu unitate și forță”, a declarat oficialul european.
Între timp, armata ucraineană continuă mobilizarea trupelor în nord, așteptând noi ordine de la comandamentul central pentru întărirea liniei defensive de la Cernihiv.
