România a înregistrat anul trecut peste jumătate din toate cazurile de rujeolă din Uniunea Europeană, devenind epicentrul continental al unei boli ce putea fi prevenită. Deși numărul total de îmbolnăviri a scăzut față de vârful epidemic din 2024, situația rămâne critică, iar la baza ei stă prăbușirea ratei de vaccinare, în special pentru a doua doză de vaccin ROR. Cauza principală, indicată de autorități și organizații internaționale, este una singură: dezinformarea.
Cifrele unei crize anunțate
Datele publicate de UNICEF și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pe 11 februarie 2026 sunt fără echivoc. În 2025, România a raportat 4.198 de cazuri de rujeolă. Chiar dacă cifra reprezintă o scădere masivă față de cele peste 30.600 de cazuri din 2024, ea plasează țara noastră pe un rușinos prim loc, fiind responsabilă pentru aproximativ 55,5% din totalul cazurilor înregistrate la nivelul Uniunii Europene. La nivelul întregii regiuni europene a OMS, care include 53 de țări, numărul total de cazuri a fost de 33.998 în 2025, o scădere de aproape 75% față de anul precedent.
Specialiștii avertizează însă că acest progres este fragil. „Deși numărul cazurilor a scăzut, condițiile care au dus la reapariția acestei boli mortale în ultimii ani rămân și trebuie adresate”, a declarat Regina De Dominicis, directoarea regională a UNICEF pentru Europa și Asia Centrală. Scăderea se explică parțial prin măsurile de răspuns la epidemie, dar și prin faptul că virusul s-a răspândit deja masiv în comunitățile vulnerabile, lăsând mai puține persoane susceptibile. Problema de fond, lipsa imunității de grup, nu a dispărut.
Dezinformarea, principalul vinovat
De ce refuză părinții să își vaccineze copiii? Un raport al organizației Salvați Copiii România arată că multora le este teamă de efectele adverse ale vaccinului, o teamă alimentată constant în mediul online. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, pune punctul pe i și acuză direct campaniile de dezinformare. „Eu cred că dezinformarea medicală poate fi combătută doar cu o informare corespunzătoare, cu o informare completă, corectă și continuă”, a afirmat ministrul.
Acesta a lansat un apel către părinți să se informeze din surse credibile, nu de pe platforme sociale. Întrebat ce le-ar transmite celor care ascultă medici ce promovează teorii antivaccin, Rogobete a fost tranșant: „Le-aș transmite să asculte sfatul medicilor din cabinetele medicale, fie că sunt medici de familie, fie pediatri. Medicina nu se face cu apă, aer și energie, așa cum cred unii”. Ministerul Sănătății a derulat în ultimele șase luni campanii de informare axate pe prevenție, inclusiv pe vaccinare, însă impactul pare încă limitat.
Miza reală: imunitatea de turmă
Rujeola nu este o simplă boală a copilăriei. Virusul este unul dintre cele mai contagioase cunoscute, o singură persoană infectată putând transmite boala altor 18 persoane nevaccinate. Este de aproximativ 12 ori mai contagios decât gripa. Complicațiile pot fi severe, de la spitalizare la afecțiuni pe termen lung sau chiar deces. Mai mult, virusul poate afecta sistemul imunitar, „ștergând” memoria acestuia și lăsând supraviețuitorii vulnerabili la alte boli timp de luni sau chiar ani.
Soluția este simplă și eficientă: două doze de vaccin ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) oferă o protecție de până la 97% pe viață. Pentru a opri circulația virusului și a proteja inclusiv copiii prea mici pentru a fi vaccinați sau persoanele cu imunitate compromisă, este necesară o acoperire vaccinală de 95% în fiecare comunitate. „Dacă fiecare comunitate nu atinge o acoperire vaccinală de 95%, nu elimină lacunele de imunitate la toate vârstele (…) acest virus extrem de contagios va continua să se răspândească”, a avertizat dr. Hans Henri P. Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa, conform unui comunicat oficial.
Faptul că România se află departe de această țintă, cu o acoperire sub 50% pentru a doua doză în multe zone, explică de ce virusul continuă să găsească victime. Focarele de rujeolă continuă să fie raportate la nivel global în 2026, iar disponibilitatea vaccinurilor este largă. Eșecul nu este unul medical, ci unul de comunicare și încredere. Până când autoritățile nu vor reuși să contracareze eficient valul de știri false, România riscă să rămână pe harta roșie a rujeolei în Europa.
