Plata gărzilor se schimbă radical, iar 45 de spitale devin strategice: ce înseamnă noua reformă
O gardă într-un spital orășenesc liniștit, unde medicul abia vede un pacient, nu va mai fi plătită la fel ca una într-o unitate de primiri urgențe din București, unde nu ai timp nici să respiri. Această schimbare, menită să combată epuizarea și lipsa acută de personal, este piesa centrală a unei reforme ample anunțate de Ministerul Sănătății. Măsura vine la pachet cu o reclasificare drastică a spitalelor din România, care vor fi împărțite în doar patru categorii, cu o listă „de elită” de 45 de spitale strategice. Reforma stârnește deja controverse aprinse, în special în rândul spitalelor de renume care se tem că vor fi subfinanțate.
Gărzi pe trei niveluri, plătite după complexitate
Criza de personal din spitale a devenit o problemă cronică. Zeci de unități sanitare, în special din provincie, au rămas fără permanență pe specialități critice precum neurologia sau cardiologia. Motivul? Orele de gardă epuizante și plătite prea puțin. Pentru a atrage medicii, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, propune un sistem de plată diferențiat, inspirat din modele europene. Vor exista trei tipuri de gărzi, fiecare cu un tarif propriu.
Prima este garda de monitorizare, destinată medicilor care se ocupă exclusiv de pacienții deja internați pe secție. A doua este garda la domiciliu, în care medicul poate fi chemat la spital doar la nevoie, fiind remunerat cu un procent din tariful gărzii de monitorizare. Vârful de lance este garda de urgență, unde medicul tratează cazurile noi și complexe care ajung la spital. Aceasta va avea un tarif superior, recunoscând efortul și presiunea. Ministrul Rogobete a explicat logica din spatele deciziei: „Nu este normal ca o gardă în Spitalul de Urgență din București să fie plătită la fel ca o gardă într-un spital orășenesc, unde nopți la rând nu se prezintă niciun pacient. Nu îmi doresc să creștem tariful de gardă în mod uniform, fără să ținem cont de performanță și complexitatea cazurilor.”
Modelul este similar cu cel din Franța, unde sistemul este reglementat strict pentru a evita epuizarea medicilor. Cristian Mihalea, neuroradiolog intervenționist la Paris, a confirmat că o gardă solicitantă este mult mai bine plătită, iar după 16-17 ore de muncă, medicul nu are voie să lucreze a doua zi. Planul ministrului include și un proiect pilot în mai multe spitale de urgență, unde durata gărzii va fi redusă la 12 ore. Noile reguli ar trebui să intre în vigoare în cel mult trei luni.
De la opt categorii de spitale la doar patru
Cealaltă componentă majoră a reformei este reclasificarea spitalelor. Sistemul actual, cu opt categorii, va fi simplificat la doar patru. Dintre acestea, una va fi dedicată spitalelor de importanță strategică, o listă care va cuprinde inițial 45 de unități din toată țara. Vor fi incluse spitale județene de urgență, unități din sistemul de apărare și spitale de psihiatrie și măsuri de siguranță, selectate pe baza unui chestionar de autoevaluare care ține cont de serviciile oferite, dotări și resursa umană.
Întrebarea care stă pe buzele tuturor managerilor este: vor pierde bani spitalele care nu prind lista strategică? Alexandru Rogobete dă asigurări că nu. „Cei care nu intră în categoria de spitale strategice nu vor fi afectați la modul de finanțare. Nu înseamnă că dacă nu este situat strategic cineva o să vină să reducă tarifarea”, a declarat ministrul. El a amintit că modelul de plată a spitalelor nu a mai fost actualizat de 14 ani și a promis că „pentru toate spitalele va exista o creștere a tarifului pe caz ponderat”. Mai mult, lista spitalelor strategice nu va fi bătută în cuie. Un spital va putea fi inclus ulterior dacă îndeplinește criteriile sau, invers, exclus dacă nu mai respectă indicatorii de performanță.
Controversa Colțea: spital de excelență, dar nu strategic
Promisiunile ministerului nu au calmat însă spiritele. Cazul Spitalului Colțea din București, o unitate cu peste trei secole de istorie, este emblematic. Deși este un centru de excelență în hemato-oncologie și ORL, unde ajung urgențe din tot sudul țării, spitalul nu se califică pentru a fi considerat strategic. Motivul? Specialitățile sale nu se regăsesc printre criteriile de încadrare, iar unitatea nu are o Unitate de Primiri Urgențe în structura sa clasică.
Conducerea spitalului se teme de consecințe financiare grave. Managerul interimar, prof. dr. Letiția Coriu, a tras un semnal de alarmă:
„În momentul în care intrăm în strategice, vom primi maximum de bani per caz rezolvat. Dacă nu suntem în această zonă, vom primi mult mai puțini bani per caz rezolvat. Probabil că vom fi nevoiți, în cazul în care vom fi subfinanțați, să nu mai facem gărzi de urgență în aceste domenii.”
Răspunsul ministrului Rogobete a fost tranșant: Colțea „nu pierde nimic” și va rămâne cu aceeași finanțare, iar neîncadrarea nu are legătură cu specialitatea oncologică, ci cu lipsa altor servicii medicale necesare. Managerii altor spitale, precum dr. Rareș Pop de la Spitalul Județean Baia Mare, subliniază că statutul de spital strategic trebuie să vină la pachet cu „o finanțare predictibilă, investiții în infrastructură și politici coerente în ceea ce privește resursa umană”.
Ce urmează?
Aceste măsuri fac parte dintr-un pachet legislativ mai amplu care modifică Legea reformei în domeniul sănătății nr. 95/2006, cu scopul declarat de a eficientiza folosirea banilor publici și de a asigura un acces mai echitabil al pacienților la servicii. În următoarele trei luni, sistemul de gărzi ar trebui să devină funcțional, cel puțin în faza de proiect pilot. În paralel, lista celor 45 de spitale strategice va fi finalizată, iar noul model de finanțare, bazat pe tarife actualizate după 14 ani de stagnare, va fi implementat. Miza este uriașă: atragerea medicilor înapoi în sistemul de gărzi și asigurarea unei finanțări corecte, bazate pe performanță, pentru toate spitalele din țară.
Surse:
