Salariul mediu al unui profesor din școlile publice din SUA a urcat la 74.495 de dolari în ultimul an școlar, o creștere de 3,5% față de anul precedent. Numai că, la o privire mai atentă, lucrurile stau complet diferit: ajustat la inflație, un profesor câștigă de fapt mai puțin decât în 2017. Aceste date provin dintr-o nouă analiză a Asociației Naționale pentru Educație (NEA), cel mai mare sindicat al profesorilor din țară, cu 3 milioane de membri.
Salarii mai mari, putere de cumpărare mai mică
Raportul, care adună date direct de la departamentele de educație de stat, arată că în școlile publice americane au lucrat aproximativ 3,2 milioane de profesori în ultimul an școlar. E drept că există diferențe uriașe între state. În topul salariilor pentru 2024-2025 se află California (103.552 dolari), New York (98.655 dolari) și Washington (96.589 dolari). La polul opus găsim state precum Mississippi (54.975 dolari), Florida (56.663 dolari) și Louisiana (56.785 dolari). Trebuie menționat însă că aceste cifre brute nu sunt ajustate la costul vieții, care variază enorm de la o zonă la alta.
Dar adevărata problemă apare când comparăm cifrele pe un deceniu. Deși salariile nominale au crescut, cercetătorii estimează că, după ajustarea la inflație, câștigurile reale ale profesorilor au scăzut de fapt cu aproape 5% din 2017. „Educatorii dedicați vin în fiecare zi în sălile de clasă din întreaga țară pentru a-și inspira, sprijini și înălța elevii, dar prea mulți se luptă să rămână în profesia pe care o iubesc”, a declarat președintele NEA, Becky Pringle. „Ei merită o plată care să le reflecte expertiza, sprijinul puternic de care au nevoie pentru a reuși și respectul care onorează rolul esențial pe care îl joacă în modelarea viitorului acestei națiuni.”
Există și excepții. Dintre cele 11 state care au înregistrat o creștere salarială reală (ajustată la inflație) din 2017, unul se detașează clar: Washington, cu o majorare de 36%. Motivul? Curtea Supremă a statului a obligat administrația, sub amenințarea unei amenzi de 100.000 de dolari pe zi, să finanțeze și să sprijine mai bine școlile publice.
Debutanții și personalul auxiliar, cei mai afectați
Pentru profesorii la început de drum, salariul mediu la nivel național a sărit la 48.112 dolari în anul școlar 2024-2025, o creștere de 3,4%. Și totuși, raportul subliniază că „după luarea în calcul a inflației, creșterea salarială reală a fost sub 1%.” Cele mai mari salarii de pornire se găsesc în District of Columbia (64.640 dolari), Washington (60.658 dolari) și California (59.424 dolari), în timp ce cele mai mici sunt în Montana (36.682 dolari), Nebraska (39.561 dolari) și Missouri (40.682 dolari).
Și mai prost stau lucrurile pentru personalul auxiliar – custode, bucătari, paraeducatori, șoferi de autobuz și personal de securitate. Salariul mediu pentru aceștia a fost de 36.360 de dolari în 2024-2025, cu 1.400 de dolari mai mult decât în anul anterior. Privind pe termen lung, însă, situația e sumbră. Comparativ cu 2016, se estimează că puterea de cumpărare a acestor angajați a scăzut cu 2.344 de dolari.
Rolul negocierilor colective
Oare negocierile colective fac vreo diferență? Se pare că da. Noul raport arată că „statele cu legi privind negocierea colectivă au salarii medii de pornire și de top mai mari decât statele fără astfel de legi.”
Cifrele sunt clare.
Concret, salariile de pornire sunt în medie cu 366 de dolari mai mari, iar salariile de top sunt cu 15.105 dolari mai mari în statele unde sindicatele pot negocia. Personalul auxiliar câștigă cu 13% mai mult în aceste state. Deși peste 80% din districtele școlare se află în state cu o formă de negociere colectivă, există și excepții notabile (precum Carolina de Sud, care a crescut salariile debutanților cu 11% anul trecut fără o astfel de lege), ceea ce indică o corelație, dar nu neapărat o legătură cauzală directă.
Mai puțini elevi, finanțare predominant locală
Iar datele arată și o altă tendință: scăderea numărului de elevi. La începutul anului școlar 2024-2025, școlile publice aveau înscriși aproape 49 de milioane de elevi, o scădere de 0,3% față de toamna precedentă. Privind pe termen mai lung, scăderea este de aproximativ 3,6% din 2016. Raportul student-profesor s-a menținut constant la 15,1 elevi per profesor la nivel național, dar cu variații considerabile, de la 22 de elevi în Arizona și Nevada la doar 10-11 în Vermont și New York.
Și de unde vin, până la urmă, banii pentru școli? În ciuda discursurilor politice despre rolul guvernului federal, datele arată o realitate diferită. Fondurile federale au reprezentat doar 7,8% din veniturile totale ale școlilor în ultimul an școlar (cu o estimare de 7,3% pentru anul curent). Finanțarea reală provine în proporție de 47% de la guvernele statale și aproximativ 45% de la administrațiile locale, inclusiv din taxele pe proprietate.
