Guvernul promite un salariu mediu net de 5.555 de lei în 2026. Cifrele din propriul proiect de buget, însă, spun o poveste complet diferită: una despre austeritate, taxe majorate și sacrificii. Proiecția, menită să ofere optimism, este contrazisă de măsurile dure pe care Executivul le propune pentru a aduce deficitul bugetar la 6,2% din PIB. Planul se bazează pe o frână bruscă a cheltuielilor curente, inclusiv înghețarea veniturilor bugetarilor, și pe o creștere a încasărilor din taxe, într-un context economic fragil. Analizăm cifrele, avertismentele experților și impactul real asupra buzunarelor românilor.
Un buget al austerității, nu al relansării
Proiectul de buget pentru 2026 este construit pe o țintă clară: reducerea deficitului masiv, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024. Pentru a face asta, Guvernul mizează pe o creștere economică de doar 1,0%, o prognoză considerată optimistă de unii analiști. Spre exemplu, economiștii de la ING se așteaptă la un avans de doar 0,6%, în timp ce Comisia Europeană estimează o creștere de 1,1%. Indiferent de zecimală, mesajul este clar: economia încetinește puternic.
Consiliul Fiscal a pus punctul pe i, afirmând că este „temerar să se vorbească despre relansare economică în 2026”. Anul viitor va fi marcat de consolidare fiscală, nu de stimulare. Motivul încetinirii este chiar pachetul de măsuri fiscale. Taxele mai mari și veniturile înghețate vor lovi direct în consumul privat, care este de așteptat să stagneze sau chiar să scadă. Un semnal de alarmă a venit deja din ianuarie, când vânzările cu amănuntul au înregistrat cea mai slabă performanță din 2010 încoace, scăzând cu 6,5% anual. Românii au devenit mult mai prudenți cu cheltuielile, în special cu cele neesențiale.
Cine plătește nota? Taxe mai mari și salarii înghețate
Aici, promisiunea salariului de 5.555 de lei se lovește de realitatea din documente. Proiectul de buget prevede înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor la nivelul de la finalul anului 2025. Această măsură, confirmată și de prognoza Comisiei Europene, va încetini „puternic” creșterea nominală a salariilor, care ar putea deveni chiar negativă în termeni reali, adică sub rata inflației. Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare a multor români va scădea.
Pe lângă înghețarea veniturilor, nota de plată a consolidării fiscale va fi achitată printr-un pachet larg de majorări de taxe, multe dintre ele legiferate încă din 2025. Printre cele mai importante se numără:
- Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%.
- Majorarea majorității cotelor reduse de TVA la 11%.
- Creșterea accizelor la carburanți, tutun, alcool și băuturi cu zahăr.
- Majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%.
- Reforma impozitării proprietăților, cu baze de impozitare și rate efective mai mari.
Măsurile au stârnit deja reacții. Angajații din administrație, citați de Digi24, critică bugetul, susținând că este „construit pe ipoteze fragile și pe sacrificiul populației”.
Motorul PNRR: investiții record sau risc major?
Dacă la capitolul cheltuieli curente se strânge cureaua, la investiții Guvernul apasă pedala de accelerație. Bugetul alocă o sumă record pentru cheltuieli de capital: aproximativ 8% din PIB, echivalentul a circa 164 de miliarde de lei. Această infuzie masivă de capital este menită să susțină creșterea economică pe termen scurt și să crească potențialul economiei pe termen lung, atenuând șocul austerității.
Problema? Banii nu vin de la bugetul național, ci, în mare parte, din fonduri europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Anul 2026 este crucial, fiind ultimul an pentru implementarea majorității proiectelor din PNRR. Aici apare și cel mai mare risc: capacitatea administrativă a României de a absorbi aceste fonduri. Atât analiștii ING, cât și Consiliul Fiscal avertizează că orice întârziere sau eșec în atragerea banilor europeni ar pune o presiune suplimentară pe buget și ar putea duce la o creștere neprevăzută a deficitului.
Consiliul Fiscal critică și eficiența redusă a investițiilor de până acum, arătând că sume foarte mari, de peste 7% din PIB în 2025, au generat o creștere economică de sub un punct procentual.
Avertismentele experților: de la inflație la datoria publică
Construcția bugetară, deși considerată „în mare parte credibilă pe hârtie” de către analiști, este plină de riscuri. Unul dintre ele este inflația. Guvernul prognozează o rată medie de 6,5% pentru 2026, însă ING se așteaptă la 7,6%, pe fondul scumpirii petrolului. O inflație mai mare ar putea umfla PIB-ul nominal și veniturile la buget, dar ar eroda și mai mult puterea de cumpărare.
O altă vulnerabilitate majoră este colectarea veniturilor. Creșterea încasărilor se bazează nu doar pe taxe noi, ci și pe o mai bună administrare fiscală. Consiliul Fiscal descrie lupta cu evaziunea fiscală drept „un război intern pe care România trebuie să îl câștige”, considerând nivelul scăzut al veniturilor o „chestiune de securitate națională”. Istoricul slab al României la acest capitol menține un grad ridicat de incertitudine.
În tot acest peisaj, datoria publică continuă să crească. De la un estimat de 61,8% din PIB în 2026, aceasta este proiectată să urce spre 63,9% din PIB până în 2029. Consiliul Fiscal avertizează că, dacă deficitul rămâne blocat în jurul valorii de 6%, ratingul de țară al României s-ar putea deteriora, scumpind și mai mult finanțarea statului. Deci, 2026 se anunță un an decisiv, un test de voință politică și capacitate administrativă. Succesul ajustării fiscale este obligatoriu pentru a restabili sustenabilitatea finanțelor publice, însă costurile vor fi resimțite de întreaga populație. ținta unui salariu mediu de 5.555 de lei pare mai degrabă un miraj economic decât o prognoză realistă.
