Samantha Burgess despre recordul de căldură din august

Față de media perioadei 1990-2020, luna august a fost mai caldă cu 0,85°C, arată datele Copernicus.

August a fost cu 1,65°C peste nivelul preindustrial și a trecut astfel peste pragul de 1,5°C prevăzut în Acordul de la Paris din 2015. Copernicus mai arată că cele mai fierbinți opt luni înregistrate au fost toate din iulie 2023 încoace.

Cauza principală indicată de oamenii de știință este încălzirea produsă de activitatea umană, în special prin arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale. Fenomenul El Niño a amplificat acest fond de încălzire, dar contribuția lui este estimată la aproximativ 0,1-0,2°C.

„Deși El Niño începe să amplifice căldura, factorul de bază rămâne arderea neîncetată a combustibililor fosili. Schimbările climatice fac ca fiecare El Niño să fie mai fierbinte și, până când nu vom înceta să ardem cărbune, petrol și gaze, aceste luni care doboară recorduri vor continua să apară”, a spus Friederike Otto, cercetătoare în domeniul climei la Imperial College London.

Și oceanele au egalat recordul lunar absolut

Temperatura medie globală a oceanelor în august a egalat recordul stabilit în martie 2024 pentru cea mai caldă lună înregistrată. În aceeași serie de date, 22 august a fost cea mai fierbinte zi măsurată vreodată în mările lumii, potrivit Copernicus.

Temperatura medie a suprafeței mării în august a fost de 21,07°C, egalând recordul lunar absolut. Copernicus leagă aceste valori de extremele observate simultan în atmosferă și oceane, pe fondul temperaturilor record ale suprafeței mărilor.

Europa a trecut prin una dintre cele mai calde veri

În Europa, august a fost a patra cea mai fierbinte lună înregistrată, cu 1,1°C peste media perioadei 1990-2020. Vara anului 2026 a fost a treia cea mai fierbinte vară înregistrată pe continent și cea mai fierbinte consemnată vreodată în Europa de Vest.

Sezonul a fost marcat de valuri de căldură, incendii de vegetație și secetă. Samantha Burgess, coordonatoare strategică pentru climă la Centrul European pentru Prognoze pe Termen Mediu, a legat aceste recorduri de efecte directe asupra vieții cotidiene.

„Sistemul nostru climatic funcționează într-adevăr mult în afara intervalului la care ne-am fi așteptat chiar și în urmă cu doar un deceniu. Am trecut de la un climat care era foarte abstract și poate afecta Sudul global ”, a declarat Samantha Burgess, coordonatoare strategică pentru climă la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

Emisiile globale de gaze cu efect de seră provenite din activități umane au crescut anul trecut cu 0,7%, până la nivelul record de 54 de miliarde de tone de CO2 echivalent. Sursa arată că acest ritm anual ar putea fixa o încălzire de 1,5°C până la sfârșitul deceniului.

În 2025, emisiile Statelor Unite au crescut cu 2,2%, cele ale Chinei cu 0,1%, iar emisiile Indiei și au scăzut cu câte 0,2%. China a rămas cel mai mare poluator climatic din lume, potrivit sursei.

„El Niño începe să intensifice căldura și este prognozat să doboare recorduri de intensitate în lunile următoare. Pe măsură ce temperaturile continuă să crească, valurile de căldură, furtunile, inundațiile și incendiile de vegetație vor deveni mai frecvente și mai periculoase”, a spus Katharine Hayhoe, climatolog la Texas Tech University.