Scandal în UE: România și alte patru țări refuză comerțul cu Ucraina!

Un nou acord propus între Uniunea Europeană și Ucraina stârnește controverse serioase în Europa de Est. Cinci țări membre – România, Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria – s-au opus ferm prevederilor revizuite, exprimându-și îngrijorările în cadrul unei reuniuni oficiale desfășurate la Bruxelles, potrivit surselor diplomatice citate de European Pravda.

Nemulțumirea acestor state vizează posibila liberalizare extinsă a importurilor agricole ucrainene, care ar putea afecta stabilitatea economică a fermierilor locali. Într-un demers coordonat, cele cinci guverne au transmis că nu pot susține un acord care riscă să aducă pe piața UE produse ieftine, fără un control riguros.

Temerile vizează în special sectorul agricol, care deja a fost pus sub presiune de concurența neloială și de creșterea costurilor interne de producție.

Trump vrea să mute 84.000 de soldați SUA din Europa. România, printre țările avantajate
RecomandariTrump vrea să mute 84.000 de soldați SUA din Europa. România, printre țările avantajate

Revizuirea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) între UE și Ucraina vine după încheierea, în iunie 2024, a Măsurilor Autonome de Comerț (ATM) – mecanisme introduse în 2022 pentru a sprijini economia ucraineană afectată de război. Aceste măsuri au eliminat temporar taxele vamale și cotele pentru produsele ucrainene.

Acum, Comisia Europeană propune menținerea unui cadru preferențial pentru Ucraina, însă fără a introduce măsuri clare de protecție pentru fermierii europeni. Țările din estul continentului se tem că diferențele semnificative de costuri de producție vor conduce la o invazie de produse ieftine pe piața UE, în special cereale, lapte și carne.

„Am avut o discuție deschisă despre acordul actualizat cu Ucraina. Am prezentat datele privind acordul și am subliniat că este în interesul agricultorilor europeni”, a declarat comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen.

Trump amenință NATO și vrea să mute 84.000 de soldați. România, printre țările beneficiare
RecomandariTrump amenință NATO și vrea să mute 84.000 de soldați. România, printre țările beneficiare

Oficialul a menționat că discuțiile tehnice s-au încheiat la 30 iunie 2024, dar presiunile venite din partea statelor estice pentru ajustarea termenilor nu s-au oprit. Acestea cer o reglementare mai clară și garanții că agricultorii locali nu vor fi sacrificați în numele solidarității geopolitice.

Nu este prima dată când țările est-europene contestă politicile comerciale ale UE în raport cu Ucraina. În trecut, România, Polonia și alte state au introdus restricții unilaterale asupra importurilor de produse agricole ucrainene, acuzând Comisia Europeană de lipsă de acțiune.

Și de această dată, autoritățile din regiune avertizează că eliminarea barierelor comerciale fără o strategie echilibrată va duce la dezechilibre severe pe piețele naționale. Discuțiile din Consiliul UE reflectă o falie tot mai adâncă între prioritățile Vestului și nevoile Estului în materie de politici agricole și comerciale.

SRI anunță care este nivelul de alertă teroristă în România, după amenințările Iranului
RecomandariSRI anunță care este nivelul de alertă teroristă în România, după amenințările Iranului

„Modificările propuse la Acordul de Liber Schimb pun în pericol stabilitatea fermierilor locali”, susțin reprezentanții celor cinci state.

Pe fondul acestor dispute, Comisia Europeană nu a oferit încă un răspuns clar dacă solicitările de renegociere vor fi luate în calcul. Cert este că presiunea crește, iar următoarele reuniuni ale Consiliului UE se anunță tensionate.

Propunerea de acord comercial între Uniunea Europeană și Ucraina nu doar că stârnește dispute diplomatice, dar scoate la suprafață și o realitate ignorată: agricultura europeană este profund vulnerabilă în fața deciziilor politice dezechilibrate. În lipsa unui mecanism eficient de protecție a fermierilor locali, liberalizarea comercială riscă să devină un bumerang economic.

România și aliații săi regionali atrag atenția asupra acestui risc, dar vor reuși oare să influențeze cursul negocierilor sau vor rămâne doar o voce ignorată într-o Europă preocupată mai mult de geopolitică decât de echitatea pieței interne?

Sursa: financiarul.ro