Criza de pe scena politică se adâncește miercuri, 6 mai 2026, după demiterea Guvernului Bolojan în urma votului din Parlament asupra moțiunii de cenzură. Partidele parlamentare discută în aceste zile posibile formule de guvernare, în timp ce scenariile variază între refacerea vechii coaliții, o nouă alianță politică sau o perioadă prelungită de instabilitate. În acest climat tensionat, liderii AUR anunță clar că resping orice formulă de executiv minoritar și refuză să voteze o echipă ministerială din care nu fac parte.
Fără susținere pentru un executiv minoritar
Senatorul Petrișor Peiu (președintele Consiliului de conducere al AUR) a ieșit public pentru a clarifica poziția formațiunii sale în mijlocul negocierilor aprinse.
Cifrele vorbesc de la sine.
Pentru a trece de Parlament, orice viitor premier are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile. Iar reprezentanții AUR nu sunt dispuși să ofere aceste voturi pe gratis. Declarația oficială nu lasă loc de interpretări privind direcția partidului. „În primul rând, noi, ca partid AUR nu vom susține niciodată un guvern din care nu facem parte. E logic. Eu cred că niciun partid serios nu poate să facă asta. Deci nu cred că există noțiunea de guvern minoritar, adică un guvern pentru a fi învestit trebuie să aibă votul tot a 233 de parlamentari, cum a fost și ieri la moțiune, deci are o majoritate”, a precizat senatorul Peiu.
Lista de invitați de la Palatul Cotroceni
Președintele Nicușor Dan a chemat la consultări partidele pro occidentale pentru a găsi o soluție rapidă la această criză. Cum stau lucrurile cu participarea AUR la aceste discuții?
Așa cum a relatat Adevarul în analiza publicată astăzi, liderii partidului nu se află pe lista invitaților președintelui. Întrebat direct despre acest aspect, Petrișor Peiu a confirmat situația de la nivel înalt.
„Din câte știu eu, absolut niciunul, dar nici nu cred că era de așteptat, după cum a comunicat domnul președinte”, a explicat acesta. E drept că șeful statului a fost destul de clar în privința direcției pe care o dorește pentru viitoarea guvernare. Reacțiile din spațiul public nu au întârziat să apară. Gazetarul Cristian Tudor Popescu a lansat un atac dur la adresa președintelui Nicușor Dan. „Mesajele lui sunt nule. Cum să ne spună să stăm liniștiți, când leul se duce dracului?”, a comentat jurnalistul.
Calcule complicate în Parlament
Dar formarea unei noi alianțe pare o misiune aproape imposibilă în acest moment. Până la urmă, matematica parlamentară este dură.
„Eu v-am spus și ieri. Dacă toți liderii politici își păstrează ceea ce au spus sau promis înainte de moțiunea de cenzură, nu văd cum se poate face o majoritate. Și orice altă majoritate s-ar face va fi fragilă. Chiar dacă până la urmă se va răzgândi un lider politic, doi lideri politici se pot răzgândi, dar majoritatea tot fragilă va fi, că problemele rămân nu dispar”, a declarat Peiu în fața jurnaliștilor de la Parlament.
Dincolo de agitația politică, piața de capital a reacționat imediat după căderea guvernului. Portofoliul la Bursă al prim vicepreședintelui AUR a înregistrat marți o creștere de aproximativ 30.000 de euro, acumulând un plus de circa 380.000 de euro de la începutul anului pe Bursa de Valori București.
Ce planuri au celelalte partide
Și totuși, pe holurile legislativului circulă deja diverse scenarii de lucru. Surse politice indică faptul că PSD ar dori să propună un guvern minoritar alături de UDMR. Această variantă ar urma să fie pusă pe masa președintelui Nicușor Dan.
Numai că liderul UDMR, Kelemen Hunor, a precizat deja că nicio soluție nu este exclusă de la negocieri și că toate variantele trebuie să rămână pe masă, susținând că niciuna dintre ele nu este nedemocratică. Între timp, fostul premier Ludovic Orban a lansat critici dure la adresa social democraților. El a numit PSD un „partid de sorginte comunistă” și le-a sugerat să își asume guvernarea „cu AUR sau cu cine vor ei”.
Situația de la București nu a trecut neobservată la nivel internațional. Publicația Financial Times a realizat o analiză a crizei, notând că „Europa ar trebui să învețe lecții de la România” după căderea Guvernului Bolojan. Nici reacțiile de la Moscova nu au lipsit din peisaj. Presa rusă a comentat demiterea executivului, întrebându-se public dacă „Va veni un politician pro-rus?” la conducerea țării.
Dincolo de aceste declarații contondente și analize externe, un singur lucru a fost asumat oficial pe scena politică internă. Ilie Bolojan a anunțat ferm că PNL alege calea opoziției pentru a construi un pol de modernizare, fără privilegii și fără sinecuri.
