Pentru prima dată, combaterea analfabetismului funcțional devine o prioritate în Strategia Naţională de Apărare. Documentul prezentat de Nicușor Dan evidenţiază riscurile din educaţie, precum abandonul școlar și lipsa specializării.
România se confruntă cu probleme majore în educaţie și securitate, iar o decizie recentă a președintelui Nicușor Dan atrage atenţia: analfabetismul funcţional a fost inclus oficial în Strategia Naţională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030. Ce schimbări aduce această măsură pentru societate și de ce este atât de importantă acum?
De ce este analfabetismul funcţional inclus în strategia de apărare?
Proiectul prezentat miercuri pune accent pe combaterea analfabetismului funcțional la capitolul educaţie. Problema este văzută ca una care slăbește rezistența societăţii în fața dezinformării și a amenințărilor cibernetice. Prevenirea și diminuarea abandonului școlar și a analfabetismului funcţional sunt trecute printre principalele măsuri.
Este pentru prima dată când această problemă este menţionată direct într-un document strategic de apărare. În strategia anterioară, subiectul apărea doar indirect, prin formulări ca „Creșterea nivelului de alfabetizare funcţională pentru dezvoltarea gândirii critice și pentru reducerea gradului de vulnerabilitate a populaţiei în faţa fenomenului de răspândire a informaţiilor false, care pot avea consecințe negative pentru securitatea naţională”. Acum, legătura dintre educaţie și securitate naţională este explicită.
Documentul mai arată că România va adopta politici de educaţie media, pentru a dezvolta competențe care să-i ajute pe cetăţeni să se protejeze de manipulare și să se implice în asigurarea securităţii naţionale.
Impactul educaţiei asupra securităţii naţionale
Strategia face diferenţă clară între amenințările externe, precum conflictele armate, și vulnerabilităţile interne. Sistemul educaţional este considerat un punct sensibil pentru România.
Abandonul școlar și lipsa absolvenţilor de studii superioare
Precaritatea educaţiei și abandonul școlar, precum și numărul scăzut de absolvenţi de studii superioare, prin raportare la populaţia generală, au impact negativ asupra dezvoltării ţării și conduc la riscul de a croniciza lipsa de capital uman specializat.
Documentul mai menționează și performanţa scăzută a sistemului educaţional. Elevii nu dobândesc suficiente competenţe pentru a face față unei lumi pline de informaţii false sau ameninţări cibernetice.
„Nivelul scăzut al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate, dar și persistența unor lacune ale cadrului legislativ constituie vulnerabilităţi care conduc la o rezilienţă scăzută a societăţii în raport cu extremismul, radicalizarea și manipularea informaţională.”
Cercetarea științifică și alte vulnerabilităţi
Pe lângă educaţie, strategia identifică probleme serioase în domeniul cercetării. Sunt menţionate lipsa finanțării, dificultăţi în atragerea specialiștilor și o slabă conectare la rețelele internaţionale. „Nivelul scăzut al performanței sistemului naţional de cercetare, dezvoltare și inovare este determinat de: accesul redus la resurse financiare; valorificarea sub potenţial a instrumentelor de finanțare externă sau de la bugetul de stat; dificultăţile în atragerea și menţinerea resursei umane specializate; insuficienta racordare la activitatea de cercetare internaţională; inconsistența aplicării reformelor instituţionale; deficienţele în realizarea transferului tehnologic.”
Strategia avertizează că dacă aceste vulnerabilităţi nu sunt rezolvate, disfuncţiile din educaţie, sănătate sau administraţie pot fi exploatate de grupuri ostile, crescând riscul de extremism sau manipulare a informaţiilor.
„Disfuncţiile în domenii-cheie precum sănătatea, educaţia, protecţia socială și administraţia pot crea vulnerabilități sistemice, amplificate de utilizarea noilor tehnologii de către grupări ostile și propagarea infracţionalităţii cibernetice.”
Măsuri propuse și pași următori
Reducerea abandonului școlar este prima direcţie de acţiune. Strategia propune măsuri concrete, dar detaliile nu sunt încă publicate. Educaţia este tratată împreună cu alte domenii precum cultura, sănătatea, socialul și demografia.
O altă prioritate este dezvoltarea gândirii critice. Autorii documentului consideră că cetățenii cu abilităţi de analiză a informaţiilor sunt mai puţin vulnerabili la dezinformare. Pe termen lung, acest lucru ar trebui să consolideze securitatea internă.
Totuși, există întrebări privind modul în care educația este abordată în strategie, deoarece nu are un subcapitol separat, ci este grupată cu alte domenii sociale. Unii critici spun că acest lucru ar putea diminua importanta educaţiei.
Strategia este în prezent la stadiu de proiect și va fi dezbătută public în următoarele luni. Dacă va fi aprobată, România va avea pentru prima dată un plan care leagă direct educaţia de apărarea națională.
O schimbare de perspectivă pentru România
Includerea analfabetismului funcţional în Strategia Naţională de Apărare marchează o schimbare importantă de abordare. Problema nu mai este doar responsabilitatea profesorilor sau a școlilor, ci devine o preocupare la nivel naţional. Rămâne de văzut cum vor fi aplicate aceste măsuri și dacă vor aduce rezultatele așteptate pentru societate.
Sursa: financiarul.ro
