Schimbări importante la permisul B pentru șoferii români care vor conduce mașini grele

Horatiu Preda
| 64 citiri
schimbări codul rutier 2026
Foto: Jurnalul National

Zvonul zilei e clar: gata cu reducerea perioadei de suspendare a permisului dacă ai amenzi neplătite la stat. Însă, în spatele acestei discuții, se pregătește o furtună legislativă mult mai mare, venită direct de la Bruxelles. O directivă europeană proaspăt adoptată va rescrie Codul Rutier din temelii în următorii ani. Schimbările sunt masive și vizează pe toată lumea, de la șoferul de weekend la transportatorii profesioniști. Vorbim despre mașini mai grele care pot fi conduse cu permis categoria B, camioane la volanul cărora vor urca tineri de 18 ani și, cea mai șocantă prevedere, posibilitatea ca adolescenți de 15 ani să conducă legal SUV-uri de 2,5 tone. Iată, punct cu punct, ce ne așteaptă.

Adio limită de 3,5 tone

Cea mai importantă modificare pentru șoferul de rând este, fără îndoială, cea a masei maxime admise pentru categoria B. Regulile actuale, stabilite într-o eră a motoarelor clasice, sunt depășite de realitatea din piață, unde mașinile electrice și autocaravanele moderne sunt mult mai grele din cauza bateriilor și a dotărilor. Noua directivă europeană, adoptată la finalul lui 2025, ridică miza. Concret, limita de masă pentru categoria B sare de la 3.500 kg la 4.250 kg.

De ce era nevoie de asta? Pentru a elimina o aberație: mulți proprietari de furgonete electrice sau de rulote erau obligați să dea examen pentru permis de camion (C1) pentru doar câteva sute de kilograme în plus. Noua regulă se aplică mașinilor electrice, celor pe hidrogen sau gaz, dar și autocaravanelor. Doar că nu oricine va putea să se urce la volanul unui vehicul de peste 3,5 tone. Directiva impune două condiții clare: șoferul trebuie să aibă cel puțin doi ani de experiență cu permisul B și să urmeze un program de instruire suplimentară, axat pe manevrarea mașinilor mai grele și pe distanțele de frânare. După absolvire, în permis va fi trecut un cod special.

Salariul minim ar putea aduce schimbări importante pentru milioane de români
RecomandariSalariul minim ar putea aduce schimbări importante pentru milioane de români

Și asta nu e tot. Legislația europeană introduce și o excepție pentru vehiculele cu propulsie alternativă, care vor putea fi conduse până la o masă de 5.000 kg. Condițiile sunt și mai stricte: formare specializată pe siguranța sistemelor de înaltă tensiune și interdicția de a folosi vehiculul pentru transport comercial de marfă. Producătorii auto au salutat decizia, considerând-o o adaptare necesară la tranziția spre mobilitate verde. România are timp până în 2030 să transpună aceste prevederi în legislația națională.

Vestea bună: un an de probă pentru toți

Pachetul legislativ european vine și cu măsuri menite să crească siguranța pe șosele. Una dintre cele mai binevenite este introducerea unei perioade de probă obligatorii de cel puțin doi ani pentru toți șoferii începători din Uniunea Europeană. În această perioadă, statele membre sunt încurajate să aplice reguli mai stricte sau sancțiuni mai aspre pentru încălcări precum condusul sub influența alcoolului sau a drogurilor. Propunerea inițială, care viza o toleranță zero la alcool pentru novici, a fost însă eliminată din textul final.

O altă victorie pentru siguranța rutieră este închiderea unei portițe legislative care permitea șoferilor periculoși să scape de consecințe. De acum, o suspendare de permis primită într-o țară UE va fi valabilă pe teritoriul întregii Uniuni. Practic, un șofer român căruia i se suspendă permisul în Germania nu va mai putea conduce legal nici în România, nici în alt stat membru. Consiliul European pentru Siguranța Transporturilor (ETSC) a lăudat măsura, pe care o aștepta de ani de zile, deși regretă că există excepții, cum ar fi neaplicarea interdicției pentru depășiri ale vitezei cu mai puțin de 50 km/h în afara localității.

Mistral ajunge în România și aduce schimbări importante pentru armată
RecomandariMistral ajunge în România și aduce schimbări importante pentru armată

Vestea proastă: adolescenți la volanul camioanelor?

Dacă unele măsuri sunt clare și benefice, altele lasă loc de interpretări și controverse. Criza de șoferi profesioniști din Europa a determinat legiuitorii să normalizeze o practică până acum excepțională: reducerea vârstei minime pentru șoferii de camion și autobuz. Astfel, vârsta pentru a conduce un camion scade oficial de la 21 la 18 ani, iar pentru autobuze de la 24 la 21 de ani, cu condiția obținerii unui certificat de competență profesională (CPC).

Experții în siguranță rutieră de la ETSC critică dur decizia. Ei susțin că datele din mai multe țări UE arată clar că șoferii tineri de vehicule grele sunt implicați în mai multe accidente. Potrivit organizației, criza de personal din transporturi ar trebui rezolvată prin îmbunătățirea condițiilor de muncă și a salariilor, nu prin coborârea standardelor de vârstă și experiență. Statele membre, inclusiv România, vor avea opțiunea de a implementa sau nu scheme de pregătire chiar și pentru tineri de 17 ani, o decizie care va stârni cu siguranță dezbateri aprinse la nivel național.

Cea mai controversată regulă: SUV-uri pentru copii de 15 ani

Probabil cea mai alarmantă prevedere a noii directive este crearea unei noi categorii de permis, B1, care ar permite copiilor de 15 ani să conducă mașini cu o masă de până la 2.500 de kilograme, limitate la o viteză de 45 km/h. Decizia a venit în urma unui lobby intens din partea Suediei, care a dorit să legalizeze la nivel european practica sa națională a „A-traktor”, mașini modificate conduse de adolescenți.

Femicidul generează schimbări importante în România
RecomandariFemicidul generează schimbări importante în România

Problema? Noua categorie B1 europeană este mult mai permisivă. Dacă în Suedia vehiculele sunt modificate drastic, noua regulă UE permite conducerea unora dintre cele mai mari SUV-uri de pe piață, fără alte modificări decât instalarea unui limitator de viteză. ETSC avertizează asupra riscurilor uriașe pentru pietoni și bicicliști, riscuri recunoscute chiar și în evaluarea de impact a Comisiei Europene. Organizația îndeamnă statele membre să nu ceară permisiunea de a introduce această categorie de permis. Urmează ca autoritățile de la București, cel mai probabil Ministerul Afacerilor Interne prin Poliția Română, să decidă dacă România va adopta sau nu aceste măsuri opționale și extrem de controversate. Dezbaterea publică abia acum începe.