Inteligența artificială a ajuns să domine volumul total al tranzacțiilor pe piețele de capital, lăsând mult în urmă deciziile umane clasice. Intervenția umană este din ce în ce mai puțin solicitată, iar cererile pentru brevete în domeniul AI au crescut exponențial pe piața muncii și în zona proprietății intelectuale. Investițiile uriașe sunt gestionate acum de sisteme automate care procesează ordine de cumpărare și vânzare în milisecunde.
Ce este black box trading și cum distorsionează piața
Un exemplu de manual pentru pericolele automatizării a fost flash crash-ul din anul 2010. Atunci, în decurs de aproximativ 10 minute, prețurile s-au prăbușit brusc. Indicele Dow Jones a scăzut cu aproximativ 9%, doar pentru a reveni câteva minute mai târziu. Destabilizarea s-a produs din cauza folosirii unor algoritmi, iar cauza problemei nu a fost complet deslușită nici până în ziua de azi.
Astăzi, fenomenul poartă numele de black-box trading. Vorbim despre sisteme automate care funcționează fără intervenție umană. Modul lor de operare este în general secret, logica nefiind dezvăluită clientului utilizator și, uneori, neputând fi explicată nici măcar de creatorul algoritmului.
Regulile jocului s-au schimbat definitiv.
Impactul direct asupra fondurilor de pensii
Dar ce înseamnă asta concret pentru banii strânși de români după o viață de muncă? Să fim serioși, nu e vorba doar de fonduri speculative americane izolate. Fondurile de pensii (inclusiv pilonul II din România) sau companiile de tip asset managers tranzacționează fix pe aceleași piețe globale. Într-o analiză publicată recent de Hotnews, specialiștii în drept avertizează că aceste instituții concurează direct sau indirect cu performanțele unor algoritmi de tipul black-box și high-frequency trading.
Iar manipularea pieței prin aceste strategii algoritmice funcționează deja cu succes.
Teoretic, AI-ul pe piețele financiare aduce o „productivitate crescută, un grad mai mare de finețe în conturarea cadrelor de investiții și a portofoliilor, îmbunătățirea previziunilor asupra randamentelor investițiilor, cuantificarea mai exactă a riscurilor”. Numai că optimismul trebuie dublat de precauție extremă.
Dilema legală și lipsa intenției
Tradițional, manipularea pieței presupune o intenție clară a unui actor de a distorsiona prețurile în mod deliberat. Inteligența artificială anulează însă acest concept juridic. Algoritmul execută ordine sau ia decizii autonome cu o viteză și un volum imposibil de replicat de un om, fără niciun sentiment care să influențeze decizia.
„Cu un program «clasic», se poate deduce intenția creatorului algoritmului, în funcție de conținutul codului acestuia, dar cu un sistem AI de tip black-box, o astfel de verificare nu mai funcționează”, explică specialiștii. Testele juridice bazate pe intenție devin practic imposibil de aplicat. Deși știm obiectivul general al AI-ului, cum ar fi maximizarea profitului, modul în care ajunge la el rămâne un mister.
Cine plătește despăgubirile
Efectele unei tranzacții scăpate de sub control sunt imediate: căderea sau majorarea artificială a prețurilor, volum anormal de tranzacții și șoc pe piață, cu consecința nașterii unei volatilități extreme în cascadă. Dincolo de cifre, problema reală este stabilirea vinovatului. Va răspunde programatorul algoritmului, firma care îl utilizează sau persoana care a conceput strategia?
Și totuși, legislația europeană nu are un răspuns. EU AI Act impune cerințe stricte pentru sistemele AI cu risc ridicat, superioare directivei MiFID II, dar nu este capabil să răspundă clar la întrebarea „cine răspunde?” atunci când un algoritm opac execută tranzacții problematice. Detaliile tehnice privind instabilitatea generată de aceste sisteme sunt documentate oficial în cel mai recent raport Global Financial Stability Report, publicat de Fondul Monetar Internațional la pagina 77.
