Vicepremierul a vorbit deschis. La Digi24, Tanczos Barna a pus pe masă explicația pentru dublarea impozitelor locale. Decizia a înfuriat mulți români. Motivul? Haosul fiscal dintre primării, care s-a acumulat ani de zile fără ca nimeni să intervină.
Unele administrații au ținut taxele jos. Foarte jos. Altele le-au urcat la plafon. Și ce a ieșit din asta? Un cetățean plătește 10 lei, vecinul lui din comuna de lângă scoate din buzunar 100. Absurd. Dar real.
Primării și primării: cine a indexat și cine a uitat
„Sunt primării și primării”, a spus Tanczos Barna în emisiunea moderată de Cosmin Prelipceanu. A intrat în detalii.
„Există un interval de impozitare a imobilelor sau a autoturismelor. Unele primării au ținut la maxim, alte primării au ținut la nivelul minim impozitele. Unii au făcut indexarea cu inflația, alții au uitat să facă indexarea cu inflația. Și apar inegalități, abordări incorecte”, a explicat politicianul.
Fiecare primar a făcut ce a vrut. Ani la rând. Unii au evitat orice majorare ca să nu piardă voturi, alții au aplicat regulile. Acum? Factura vine pentru toată lumea. Fără excepție.
Banii rămân la nivel local, promite vicepremierul
Un punct pe care Tanczos Barna l-a subliniat cu tărie: impozitele colectate nu ajung la București.
„Am susținut de fiecare dată ca aceste impozite să rămână la bugetul local și banii niciodată să nu fie luați de guvern”, a declarat senatorul UDMR.
Merge și mai departe cu ideea. Susține că impozitul pe venit ar trebui să rămână integral la autoritățile locale, nu doar parțial cum e acum.
„La fel susținem de zeci de ani că impozitul pe venit trebuie să rămână în proporție de 100% la autoritatea locală, la primărie, la consiliul local sau la județ. Această schemă, astăzi, există”, a adăugat vicepremierul.
Comunitatea plătește, comunitatea primește. Asta-i teoria. Practica? O vom vedea.
Fondul de solidaritate: de la bogați la săraci
Dar primăriile sărace? Cele din sate uitate, fără autostradă, fără fabrică, fără nimic? Aici intră în joc fondul de solidaritate, generalizat pentru prima dată în 2025.
„Nu poți să pui semnul egalității între o primărie de 1.500-2.000 de locuitori și una de 200.000 de cetățeni, unde impozitul pe cap de locuitor este triplu, poate de 10 ori mai mare decât într-o comună departe de infrastructură”, a explicat Barna.
Mecanismul e simplu. Din localitățile prospere se ia un pic și se redistribuie spre cele sărace. Solidaritate, nu pomană, zice vicepremierul.
„Din acele vârfuri să ciupim un pic și să dăm la comunitățile care n-au șansa unei autostrăzi, unui parc industrial, unui centru universitar”, a punctat politicianul UDMR.
Covasna versus București: o comparație dureroasă
Tanczos Barna a dat un exemplu concret, care doare. Covasna, cel mai mic județ din țară, nu poate fi abandonat doar pentru că Bucureștiul are bani.
„Nu poți să spui că Bucureștiul are din ce să plătească tot și o comună trebuie să rămână nelocuită. Acest fond de solidaritate trebuie continuat”, a subliniat vicepremierul.
Între timp, premierul Ilie Bolojan pregătește angajarea răspunderii pentru 29 ianuarie. Pe masă stau reforma administrației și pachetul de relansare economică. Românii au început să-l strige „Ilie Sărăcie”. Porecla prinde. Explicațiile tehnice ale guvernanților au sens pe hârtie, dar buzunarele oamenilor simt altceva.
Banii colectați vor ajunge înapoi în comunitățile care îi plătesc? Sau promisiunile rămân vorbe goale, ca de atâtea ori până acum?
