Tribunalul București a publicat motivarea oficială prin care suspendă deciziile adoptate la Congresul neasteptat al PNL din 21 iunie. Judecătorii au constatat că evenimentul politic în care Ilie Bolojan a fost reales președinte s-a desfășurat în baza unui statut modificat care nu fusese aprobat și înregistrat legal la tribunal.
Unde a greșit tabăra Bolojan în organizarea alegerilor
Tabăra condusă de Hubert Thuma a obținut câștig de cauză în instanță invocând o eroare procedurală majoră a actualei conduceri. Practic, convocarea Congresului Extraordinar trebuia să respecte cu strictețe vechiul Statut al PNL din iulie 2025, nu varianta nouă pe care o dorea echipa lui Ilie Bolojan.
Dar ce înseamnă asta concret pentru taberele din partid? Până la urmă, instanța a observat diferențe juridice majore între cele două documente.
suspendă deciziile Congresului PNL. Vechea conducere rămâne în funcție" loading="lazy" referrerpolicy="no-referrer" style="width:140px;height:100%;object-fit:cover;display:block;margin:0;padding:0;border:0;border-radius:0">Așa cum se arată în motivarea oficială, magistrații au fost expliciți în decizia lor: „Analizând prin comparaţie prevederile Statului Partidului Naţional Liberal ratificat cu ocazia Congresului din 12 iulie 2025 şi înregistrat la Tribunalul Bucureşti și cele ale proiectului de modificare aprobat prin Hotărârea Consiliului Naţional Extraordinar nr. 02/2026 Tribunalul constată că, la nivelul aparenţei de drept, între cele două variante ale Statului se regăsesc diferențe ce țin de procedura de depunere a candidaturilor, desfăşurarea alegerilor şi regimul sancţionator al membrilor”.
O decizie temporară până la judecarea pe fond a dosarului
Iar lucrurile nu se opresc la o simplă constatare a judecătorilor. Într-o analiză publicată recent de Adevarul, aflăm că tabăra Thuma a deschis de fapt două procese separate împotriva partidului. Primul litigiu vizează anularea propriu-zisă a congresului, iar al doilea a cerut suspendarea de urgență a deciziilor până la finalizarea litigiului principal.
Judecătorul a explicat clar de ce a intervenit rapid în viața internă a formațiunii politice. Magistratul arată că decizia de suspendare „împiedică producerea unor consecințe susceptibile să golească de efecte hotărârea ce va fi pronunțată în acțiunea în anulare”.
Măsura luată de Tribunalul București este una de tip ordonanță președințială.
Instanța detaliază procedura aplicată în acest caz: „De principiu, fiind o procedură de judecată urgentă şi specială, pe calea ordonanţei nu se judecă fondul litigiului dintre părţi şi nu se urmăreşte rezolvarea acestuia. Mai mult, nu se poate reţine nici măcar că îl anticipează din moment ce în această procedură doar se stabileşte aparenţa de drept, ceea ce înseamnă că în procesul de fond, în temeiul unui probatoriu mult mai complex şi a unor dezbateri ample, se poate ajunge la o soluţie diferită de cea pronunţată în ordonanţa preşedinţială”.
Numai că efectele sunt imediate și obligatorii pentru liderii liberali, pentru a preveni consecințe juridice iminente. Judecătorul a mai adăugat un detaliu tehnic esențial pentru tabăra Bolojan: „Caracterul vremelnic nu este înlăturat de împrejurarea că măsura vizează o situație de fapt deja constituită, respectiv noua conducere și noul Statut, întrucât suspendarea provizorie nu desființează această stare, ci doar îi suspendă efectele pentru o perioadă determinată, până la soluționarea fondului, urmând ca, în funcție de soluția pronunțată, efectele să înceteze definitiv prin anulare sau să își producă din nou efectele juridice”.
Zeci de hotărâri politice blocate complet de magistrați
Și totuși, ce hotărâri politice sunt efectiv înghețate în acest moment? Decizia instanței vizează hotărârile nr. 1 și nr. 2 ale Congresului, alegerea noii conduceri a PNL, ratificarea modificărilor aduse Statutului și absolut toate cele 13 decizii adoptate ulterior de Biroul Permanent Național (structură nou înființată tocmai prin statutul contestat).
Să fim serioși, miza politică a acestor documente este uriașă. La Congresul din 21 iunie, pe lângă noile reguli privind alegerea conducerii și înăsprirea prevederilor privind disciplina, delegații votaseră două hotărâri politice majore. Prima reconfirma decizia PNL de a nu mai face o coaliție cu PSD și stabilea excluderea membrilor care ar susține un astfel de guvern. A doua solicita demisia liderilor din tabăra contestatară, sub amenințarea declanșării procedurilor de excludere. Acum, toate aceste directive sunt blocate complet.
Instanța a respins însă acțiunea formulată direct împotriva președintelui PNL, Ilie Bolojan, și a secretarului general al partidului, Dan Motreanu. Magistrații au constatat oficial că cei doi lideri nu au calitate procesuală pasivă în acest dosar specific, acțiunea împotriva lor fiind respinsă.
Următorul pas procedural îl reprezintă judecarea primului proces deschis de tabăra Thuma, cel de fond, unde magistrații vor analiza întregul probatoriu pentru a decide soarta finală a Congresului Extraordinar.

Tribunalul București







