Tribunalul București obligă Guvernul României să comunice numărul și data hotărârilor prin care au fost aprobate ajutoare militare pentru Ucraina începând cu anul 2020. Decizia a fost pronunțată prin Hotărârea nr. 7360/2026, la data de 9 iulie 2026, în urma unui proces intentat de APADOR-CH împotriva Secretariatului General al Guvernului (SGG). Instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de SGG și a admis integral cererea organizației.
Cum a început disputa pe documente militare
Totul a pornit în vara anului 2025. Atunci, APADOR-CH a cerut Executivului să spună clar care este valoarea ajutoarelor militare acordate de România statului vecin. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a refuzat scurt și a transmis că informațiile sunt clasificate, motivând că acestea ar fi cuprinse în hotărâri de Guvern „nedestinate publicului”.
Dar organizația nu a renunțat la demers. A mers mai departe la SGG și a solicitat date punctuale în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Ce au cerut mai exact de la autorități? Au vrut să afle numărul și data fiecărei hotărâri de Guvern prin care s-au aprobat ajutoare militare din 2020 încoace. Pe lângă asta, au solicitat să li se comunice dacă actele au fost clasificate, cine a dispus clasificarea, prin ce act, data clasificării, dar și clasa și nivelul stabilite conform Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate. Reprezentanții APADOR-CH au precizat clar că nu vizează conținutul documentelor sau informații operative de natură militară, ci doar date minimale despre regimul juridic al acestor decizii.
Argumentele statului pică în fața judecătorilor
Cum justifică statul blocarea accesului la aceste date? În septembrie 2025, SGG a refuzat oficial solicitarea, invocând excepția prevăzută de lege referitoare la informațiile clasificate. Așa cum arată detaliile din dosar publicate de Adevarul, APADOR-CH a contestat răspunsul și a argumentat că simpla invocare a apărării naționale nu ține loc de justificare legală. Autoritatea trebuie să demonstreze că acele documente (chiar și cele mai sensibile) au fost secretizate printr-un act concret, cu respectarea strictă a procedurii.
Până la urmă, conflictul s-a mutat în instanță în luna octombrie. În sala de judecată, reprezentanții statului au susținut că organizația nu ar avea interes să cunoască numărul și data hotărârilor, că dezvăluirea ar putea afecta valori importante și că Guvernul, fiind un organism colegial, nu poate fi chemat în judecată.
Tribunalul București a respins ferm toate aceste argumente.
Sumele exacte rămân încă un mister
Iar aici intervine un detaliu esențial pentru români. Decizia instanței nu obligă deocamdată Guvernul să publice sumele cheltuite pentru armamentul trimis la Kiev. Judecătorii au dispus exclusiv comunicarea numărului și datei actelor prin care s-au aprobat aceste transferuri logistice.
Reprezentanții APADOR-CH consideră că ajutoarele provin din bani publici, motiv pentru care cetățenii trebuie să aibă acces la informații minimale despre baza legală a deciziilor luate de autorități. Ei văd această victorie ca pe un prim pas obligatoriu pentru a putea cere, ulterior, valoarea exactă a ajutoarelor. Până în prezent, nu există date oficiale complete privind valoarea acestor ajutoare, ci doar declarații publice parțiale sau informații apărute pe surse.
Hotărârea Tribunalului București nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
