A fost de ajuns o săptămână. Atât. Decenii de diplomație, aruncate în aer. Vechea ordine internațională, așa cum o știam, pare istorie. O revenire? Improbabilă. Declarațiile lui Donald Trump au creat un adevărat carusel politic, greu de descifrat pentru aliații occidentali, notează Adevărul: o posibilă „deținere” a Groenlandei, critici la adresa NATO și un „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, propus alături de Putin.
Surprinzător sau nu, tonul a fost dat la Davos. La Forumul Economic Mondial. Acolo, premierul canadian Mark Carney l-a iritat pe Trump cu o evaluare brutal de sinceră. Carney s-a adresat direct „puterilor de mijloc”, spunând: „Ne aflăm în mijlocul unei rupturi, nu al unei tranziții”. Avertismentul său a răsunat apoi în toate sălile de conferințe: „Dacă nu ești la masă, ești pe meniu”.
„S-au depășit prea multe linii roșii”
Mesajul pare să fi ajuns în cancelariile europene. Prinde contur o nouă idee: opoziția directă e mai bună decât acceptarea tacită a derapajelor. Picătura care a umplut paharul? Amenințarea lui Trump. Tarife vamale pentru opt state europene. Motivul invocat: susținerea apartenenței Groenlandei la Danemarca.
Reacția a venit rapid. Și a fost unitară. Uniunea Europeană a contrat cu amenințarea unor măsuri de retorsiune, în timp ce Parlamentul European a pus pe pauză negocierile pentru acordul comercial UE-SUA. Apoi, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia au refuzat categoric invitațiile la Consiliul Păcii propus de Trump, pentru a evita o poziție subordonată față de președintele american și, în special, față de prezența lui Vladimir Putin. „Am îngrijorări serioase privind prezența lui Putin într-un Consiliu al Păcii”, a punctat premierul britanic Keir Starmer.
„Am fost dependenți de Statele Unite și, de aceea, am ales să fim indulgenți. Dar acum sunt depășite prea multe linii roșii”, a explicat fără ocolișuri premierul Belgiei, Bart De Wever, care a adăugat o frază cheie: „Dacă faci un pas înapoi acum, îți pierzi demnitatea. Iar demnitatea este poate cel mai prețios lucru într-o democrație”.
Un nou episod, doar o chestiune de timp
Până la urmă, Trump a dat înapoi. Și-a retras amenințările tarifare. Discursul despre o preluare militară a Groenlandei a fost și el temperat. „Am reușit să rezistăm fără escaladare, dar rămânând fermi”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. A recunoscut însă noua realitate. O realitate dură. „Știm însă că trebuie să lucrăm din ce în ce mai mult pentru o Europă independentă”.
Lecția pentru Europa e simplă. Un nou episod de tensiuni pare inevitabil, poate la doar câteva săptămâni distanță. Subiectul? Ucraina, tarifele sau altceva complet imprevizibil. Pariurile sunt deschise. „Amenințarea imediată a fost suspendată, iar opțiunea militară este, pentru moment, exclusă. Până va reveni”, avertizează Grégoire Roos, director la Chatham House. El subliniază adevărata vulnerabilitate a Europei: dependența economică de SUA, mai ales de importurile de gaz american. „Uniunea Europeană este structural expusă presiunii celui mai apropiat aliat al său”, notează Roos.
Europa se mișcă, dar prea încet?
Întrebarea persistă. Pot statele europene să răspundă unitar? Și, mai ales, rapid? Prezent la Davos, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a arătat sceptic. A făcut o paralelă cu filmul „Ziua cârtiței” pentru a critica lentoarea europeană. „Anul trecut, aici la Davos, am spus că Europa trebuie să știe să se apere. A trecut un an – și nimic nu s-a schimbat”.
Unii experți îl contrazic. Analistul militar Mick Ryan, de pildă, arată că Europa și-a mărit sprijinul pentru Ucraina și a creat fonduri pentru armament. Dar procesul decizional din UE rămâne o problemă. E greoi. Necesită consensul celor 27 de state. Un plan detaliat pentru o Europă mai puternică, prezentat acum doi ani de fostul premier italian Mario Draghi, încă așteaptă să fie implementat.
O lume fără reguli, în „vremuri ale monștrilor”
„Nostalgia nu este o strategie”, a concluzionat Mark Carney la Davos, în aplauzele celor prezenți. Lumea bazată pe reguli se fărâmițează. Rivalitățile dintre marile puteri o macină. Integrarea economică a devenit o armă. Din această ruptură se poate naște ceva nou, dar tranziția este plină de pericole.
Premierul belgian Bart De Wever a încheiat totul cu un avertisment sumbru, inspirat de filozoful Antonio Gramsci. „Când vechiul moare și noul nu s-a născut încă, trăim vremuri ale monștrilor. Depinde de Trump dacă vrea să fie un monstru – sau nu”.
