Turcia propune o alternativă la planul G20 privind coridorul comercial India-Orientul Mijlociu

Primiți gratuit actualizări privind comerțul mondial

Vă vom trimite un myFT Daily Digest email rotunjind cele mai recente Comerț mondial știri în fiecare dimineață.

Turcia se află în „negocieri intense” cu partenerii regionali cu privire la alternativa sa la planul coridorului comercial India-Orientul Mijlociu, care a fost convenit la summitul G20 din această lună, în timp ce țara încearcă să își consolideze rolul istoric de rută de transport pentru mărfurile care circulă din Asia spre Europa.

Ankara a respins propunerea de traseu India-Orientul Mijlociu, care ar urma să transporte mărfuri din subcontinent prin Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Iordania și Israel către piețele europene. Coridorul propus, susținut de SUA și UE în încercarea de a respinge influența crescândă a Chinei, ar ocoli complet Turcia.

Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turciei, a declarat după G20 că „nu poate exista un coridor fără Turcia”, adăugând că „cea mai potrivită rută pentru comerțul de la est la vest trebuie să treacă prin Turcia”.

De atunci, ministrul său de externe, Hakan Fidan, a dublat scepticismul, insistând săptămâna aceasta că „experții au avut îndoieli că obiectivul principal [of the India-Middle East corridor] a fost raționalitatea și eficiența” și a sugerat că la mijloc sunt „preocupări mai mult geostrategice”.

„O rută comercială nu înseamnă doar satisfacerea exclusivă a comerțului. Este, de asemenea, o reflectare a concurenței geostrategice”, a declarat Fidan ca răspuns la o întrebare din partea Financial Times.

Turcia dorește să sublinieze rolul său tradițional de punte între est și vest, o istorie care datează de secole, de pe drumurile mătăsii.

În schimb, Ankara a promovat o alternativă numită inițiativa „Iraq Development Road”, Fidan insistând asupra faptului că sunt în curs de desfășurare „negocieri intense” cu Irak, Qatar și Emiratele Arabe Unite cu privire la un proiect care va fi pus la cale „în următoarele câteva luni”.

Traseul propus, în valoare de 17 miliarde de dolari, ar urma să ducă mărfuri din portul Grand Faw din sudul Irakului, bogat în petrol, prin 10 provincii irakiene și până în Turcia, potrivit diagramelor publicate de guvernul de la Bagdad.

Planul s-ar baza pe 1.200 km de cale ferată de mare viteză și pe o rețea rutieră paralelă. Planul are trei faze, prima urmând să fie finalizată în 2028, iar ultima în 2050.

Cu toate acestea, analiștii spun că există îngrijorări cu privire la fezabilitatea proiectului Drumului Dezvoltării din motive financiare și de securitate.

„Turcia nu dispune de finanțarea necesară pentru a realiza întreaga anvergură a proiectului și pare să se bazeze pe sprijinul EAU și al Qatarului pentru a construi infrastructura propusă”, a declarat Emre Peker, director pentru Europa în cadrul think-tank-ului Eurasia Group. „Pentru ca acest lucru să se întâmple, statele din Golf ar trebui să fie convinse de un randament bun al investiției – lucru care nu este iminent evident în cazul [Development Road] proiect”.

Peker a adăugat că există, de asemenea, „probleme legate de securitate și stabilitate care amenință atât construcția, cât și fezabilitatea pe termen lung a proiectului”.

Irakul este afectat de o corupție galopantă, de o infrastructură degradată, de un guvern slab și de crize regulate de instabilitate politică. De asemenea, nu este clar cum va finanța Irakul proiectul.

Analiștii și diplomații occidentali au remarcat, de asemenea, că proiectul coridorului G20 propus ar putea fi, de asemenea, în curs de realizare de zeci de ani.

Turcia a încercat să se plaseze pe linia strategică dintre vest și est, încercând să mențină relații puternice cu SUA și UE, dar și cu Rusia și China. Această abordare a alimentat uneori tensiunile cu Occidentul. Săptămâna aceasta, de exemplu, două companii turcești au fost lovite de sancțiuni americane pentru că ar fi ajutat Rusia în războiul împotriva Ucrainei.

În general, Ankara a sprijinit Inițiativa „Belt and Road” a Chinei, a adăugat Peker, dar a precizat că rolul său în cadrul acestui program a fost limitat. Beijingul a făcut investiții de aproximativ 4 miliarde de dolari în Turcia prin Belt and Road, reprezentând doar 1,3% din total, potrivit unui studiu recent al Carnegie Endowment for International Peace.

Murat Yeșiltaș, director de studii de politică externă la Seta, un think-tank cu legături cu guvernul lui Erdoğan, a declarat că, în ciuda propunerii alternative, Ankara ar putea totuși să facă presiuni pentru a se alătura inițiativei India-Orientul Mijlociu.

Erdoğan ar putea avea ocazia de a-și expune argumentele încă de săptămâna viitoare, dacă se va întâlni cu omologul american Joe Biden în marja Adunării Generale a ONU de săptămâna viitoare.

Yeșiltaș a declarat că, pe lângă prezentarea unui caz despre locația geografică convenabilă a Turciei pentru comerț, țara își poate, de asemenea, flexiona influența în regiune, în special după recenta sa încălzire a relațiilor cu Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

„Turcia exercită o influență politică considerabilă în regiune [and is] capabilă să faciliteze negocierile comerciale și să rezolve disputele dintre țările participante la coridor”, a declarat Yeșiltaș.

Reportaj suplimentar realizat de Funja Güler în Ankara.