Kievul a tras linie. O nouă lege a cetățeniei a împărțit aliații Ucrainei în două tabere, iar România, unul dintre cei mai fermi susținători, a fost lăsată pe dinafară. Doar cinci țări au primit undă verde pentru acordul de dublă cetățenie. Decizia a provocat stupoare și o reală îngrijorare în comunitatea românească din țara vecină. Anunță Știrile ProTV.
Legea e clară. Cetățenii anumitor țări pot avea și pașaport ucrainean, fără să renunțe la cetățenia lor. Dar lista e scurtă, foarte scurtă. Știrile ProTV au publicat-o: Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite și Canada. Pentru români, vestea a fost un șoc total.
Lista celor 5 aleși și marea absență
Decizia guvernului de la Kiev, care implementează o lege promulgată de președintele Volodimir Zelenski încă de anul trecut, funcționează în două direcții. Cetățenii ucraineni pot obține cetățenia în cele cinci state „alese” fără să o piardă pe a lor. Simultan, etnicii ucraineni din Germania, Cehia, Polonia, SUA și Canada pot deveni cetățeni ucraineni mult mai ușor. E o mână întinsă diasporei din Vest.
Dar pentru comunitățile istorice din țările vecine? Tăcere totală.
România lipsește. La fel Ungaria și Republica Moldova. Omiterea este șocantă, mai ales că românii formează a doua cea mai mare comunitate din Ucraina, după cea rusă. Mulți sperau că ajutorul masiv oferit de București de la începutul invaziei va conta.
„O formă de subapreciere”. Reacția dură a unui avocat român din Ucraina
Nemulțumirile nu au întârziat să apară. Eugen Pătraș, un avocat ucrainean de etnie română, a numit decizia o palmă dată României. Fără ocolișuri. El consideră gestul Kievului discriminatoriu, o dovadă clară de subapreciere.
„Am fi aşteptat ca toate ţările din Uniunea Europeană, care sprijină necondiţionat Ucraina în actualul conflict să fie incluse pe acea listă”, a declarat Pătraș, tranșant, pentru AGERPRES. Argumentele sale sunt solide. „Cu atât mai mult România. După ruşi, comunitatea de români este a doua din punct de vedere numeric şi, având în vedere sprijinul necondiţionat pe care îl acordă România Ucrainei în actualul conflict şi având în vedere sutele de etnici români care au căzut la datorie pe frontul ruso-ucrainean, era normal, firesc şi de aşteptat ca şi România să fie inclusă pe acea listă”, a continuat avocatul. Se pare că sacrificiul etnicilor români a fost dat uitării.
Paradoxul criteriilor oficiale. De ce a fost ignorată România?
Ironia sorții… Chiar Ministerul de Externe ucrainean a explicat cum s-a făcut selecția. Criteriile căutau „cei mai apropiaţi şi mai siguri aliaţi”. Ce însemna asta? Apartenența la G7 sau UE, sancțiuni aplicate Rusiei, sprijin pentru integritatea teritorială a Ucrainei și parteneriate strategice. România le bifează aproape pe toate. Este în UE și NATO. A susținut fiecare pachet de sancțiuni. A oferit un ajutor colosal, de la primirea refugiaților la tranzitul cerealelor. Și atunci, de ce? O greșeală? Sau un calcul politic rece? Răspunsul nu a venit. Decizia, însă, da.
Un semnal îngrijorător pentru a doua cea mai mare minoritate
Explicațiile oficiale par să se bată cap în cap. Ceea ce rămâne este impactul real asupra românilor din Ucraina. Legea asta creează două categorii de aliați: unii de rangul întâi, alții de rangul doi. Pentru o comunitate care se luptă de generații să-și păstreze identitatea, limba și cultura, gestul este o lovitură. O marginalizare. Într-un moment în care unitatea ar trebui să fie totul, o astfel de decizie riscă să deschidă răni vechi și să alimenteze neîncrederea, punând sub un mare semn de întrebare valoarea parteneriatului strategic dintre cele două state.
