Zelenski il demite pe generalul Sirski. Mihailo Drapati preia comanda armatei ucrainene

De la o simplă remaniere la proteste masive

Plecarea premierului Iulia Sviridenko și înlocuirea ei cu Serhii Korețki, fostul director Naftogaz, părea o mutare administrativă de rutină. Numai că această schimbare a atras după sine demisia lui Mihailo Fedorov de la Apărare, omul care condusese ministerul din ianuarie 2026. Fedorov reușise în doar șase luni să obțină acordul lui Elon Musk pentru blocarea accesului Rusiei la Starlink și lansase campania „logistics lockdown”.

El propusese un nou pachet de reforme militare pe care chiar el le descrisese drept „nepopulare, dar extrem de necesare”.

Aici s-a rupt echilibrul. Oamenii au ieșit în stradă pe 16 iulie în Piața Ivan Franko din Kiev, iar manifestațiile au cuprins rapid șaisprezece orașe. Mesajul de pe pancarte a fost imposibil de ignorat: „Sîrski, demisia, Drapatîi, comandant suprem, Fedorov, ministru al Apărării”.

Strada a dictat practic ritmul schimbărilor militare.

Ruptura dintre generații și intervenția președintelui

Iar tensiunile nu au apărut din neant. Așa cum arată o analiză detaliată publicată recent de Adevarul, la mijloc se afla o confruntare dură între viziunea tehnologizată a lui Fedorov și cultura militară clasică reprezentată de generalul Sîrski. Relația lor s-a degradat rapid. Zelenski a recunoscut public că cei doi „nu mai puteau coopera fără intervenția directă a președintelui”.

Să fim serioși, un stat în plin război nu își permite un blocaj la vârful deciziei. Cert e că Zelenski a încercat să stingă incendiul numindu-l interimar pe general-maiorul Evghenii Hmara (fost comandant al Grupului Alpha). Președintele l-a descris pe Hmara ca având o „experiență fără precedent în operațiuni de luptă tehnologică”.

Tot el i-a propus lui Fedorov să rămână în sistem pe o poziție axată pe „componentei tehnologice a statului”. Într-un rar moment de asumare, liderul de la Kiev a declarat despre criză: „Problema nu este doar de partea lor, ci și a mea”.

Cine este Mihailo Drapatîi și de ce contează pentru noi

Pe 21 iulie, Oleksandr Sîrski a fost demis oficial, după ce ocupase funcția din februarie 2024. La plecare, el a ținut să precizeze că lasă o armată „în ofensivă, cu inițiativă, structură și oameni care știu să lovească inamicul”.

Noul comandant suprem este Mihailo Drapatîi, născut în 1982. Cariera lui s-a construit direct pe front, nu prin birouri. A condus luptele pentru Mariupol în 2014, a oprit rușii la Krivîi Rih în martie 2022 și a organizat apărarea la Vovceansk în mai 2024. După ce a preluat Forțele Terestre în noiembrie 2024 și gruparea Hortiția în ianuarie 2025, Drapatîi a demisionat în iunie 2025 în urma unui atac rusesc la Poltava. A revenit în toamnă la comanda Forțelor Comune.

V-ați gândit vreodată ce înseamnă concret o schimbare de general la Kiev pentru securitatea noastră? Până la urmă, capacitatea lui Drapatîi de a gestiona infrastructura sudică legată de Dunăre și Marea Neagră influențează direct predictibilitatea mediului de securitate la granița estică a României. Orice eroare de strategie acolo se simte imediat pe teritoriul nostru.

Modificări masive în structurile de securitate

Și mutările nu s-au oprit la Ministerul Apărării. Zelenski a reorganizat Consiliul Național de Securitate și Apărare pe 19 iulie. Fostul ministru Rustem Umerov a preluat funcția de secretar. În paralel, Oleksii Sobolev a fost numit la conducerea unei noi structuri (care reunește atribuții din economie, ecologie și agricultură).

Pentru fostul secretar al Consiliului, Oleksandr Litvinenko, procedura merge mai departe, acesta urmând să primească oficial un post diplomatic la Belgrad.