Zelenski: mesaj dur după 4 civili uciși. NATO lansează misiunea Arctic Sentry

Avertismentul lui Volodimir Zelenski, citat de The Guardian, este clar: dialogul e imposibil cât timp cad bombele. „Cât timp Rusia continuă să ucidă oameni și să ne distrugă infrastructura, nu va exista suficientă încredere publică într-o diplomație activă.” Mama copiilor uciși în regiunea Harkov este în spital. Pentru ea, discuțiile despre concesii teritoriale sunt goale de conținut.

„Problemele de securitate sunt prioritatea cheie”

Liderul de la Kiev a fost direct. Fără echivoc. „Acest lucru este important de înțeles pentru toți partenerii Ucrainei – din Statele Unite și Europa”, a subliniat el. Orice altă dezbatere, fie că e vorba de alegeri anticipate sau negocieri, trece pe plan secund, pentru că securitatea reală, nu cea de pe hârtie, e tot ce contează. „Totul trebuie abordat doar în conjuncție cu o securitate cu adevărat garantată”, a insistat Zelenski. Atacurile rusești asupra civililor și a rețelei energetice blochează orice altă agendă.

Surprinzător sau nu, declarația se leagă de zvonurile unor presiuni americane pentru organizarea de alegeri în Ucraina. Când a fost întrebat, șeful NATO, Mark Rutte, a ocolit subiectul. A pasat responsabilitatea: „depinde de ucraineni să decidă ce pot accepta în cele din urmă în termenii unui acord de pace”. O eschivă diplomatică perfectă, care lasă loc de interpretări.

Răspunsul NATO: O nouă misiune militară la ușa Rusiei

În timp ce Ucraina își numără victimele, NATO face o mișcare de forță într-o altă zonă fierbinte. Arctica. Alianța a lansat oficial misiunea „Arctic Sentry” (Santinela Arctică). Scopul este limpede: consolidarea prezenței militare în nordul îndepărtat. De ce? Din cauza activității militare tot mai intense a Rusiei și a interesului crescut al Chinei în regiune.

Mark Rutte a descris zona ca fiind „din ce în ce mai importantă pentru securitatea noastră colectivă”. El a detaliat că noua misiune va aduce toate exercițiile și logistica sub o singură comandă. „Este ceva cu adevărat mare. Este un lucru uriaș și nu s-a mai întâmplat niciodată înainte”, a spus șeful NATO, negând că ar fi doar o operațiune de imagine.

Coincidență? Greu de crezut. Mișcarea pare și un răspuns la plângerile repetate ale lui Donald Trump legate de modul în care Danemarca a securizat Groenlanda.

Marea Britanie dublează trupele, Moscova amenință cu „contramăsuri militare”

Acțiunile concrete au apărut imediat. Marea Britanie a anunțat că își va dubla trupele din Norvegia, de la 1.000 la 2.000 de militari în următorii trei ani. „Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității arctice pe care am văzut-o de la Războiul Rece”, a avertizat secretarul britanic al Apărării, John Healey. Danemarca a promis și ea o contribuție „substanțială”.

Reacția Moscovei a venit prompt. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat că Rusia va lua „contramăsuri, inclusiv de natură militară”, dacă Vestul își întărește prezența în Groenlanda. Mai direct, șeful armatei norvegiene, generalul Eirik Kristoffersen, a spus că Oslo nu exclude o invazie rusă pentru protejarea activelor nucleare ale Moscovei din Peninsula Kola, aflată la o aruncătură de băț de graniță. Tensiunea este palpabilă.

Europa, între greve și noi alianțe politice

Pe continent, alte probleme fierb. Germania se confruntă cu un val de proteste sindicale. Greva Lufthansa de joi e doar ultimul exemplu dintr-o serie ce a blocat transportul public și alte sectoare. Sindicatul Ver.di cere o majorare salarială de 7% pentru 900.000 de angajați. Angajatorii o consideră „excesivă”.

Pe scena politică europeană se formează o nouă axă. Liderul conservator german Friedrich Merz și premierul italian Giorgia Meloni își unesc forțele pentru a influența agenda UE privind competitivitatea. Mișcarea riscă să marginalizeze tradiționalul cuplu franco-german. Cooperarea tot mai strânsă dintre Roma și Berlin pe teme diverse, de la migrație la comerț, semnalează o reconfigurare a puterii în interiorul Uniunii.