Gospodăriile din România au înregistrat în 2025 un venit total mediu lunar de 9399 lei, sumă care se traduce prin 3782 lei pe persoană. Banii se duc însă rapid pe mâncare, facturi și taxe, educația rămânând la coada listei de priorități pentru cetățeni. Creșterea veniturilor cu 13,6% pe gospodărie și cu 14,5% pe persoană față de 2024 abia reușește să țină pasul cu scumpirile.
Câți bani intră efectiv în casă și de unde provin
Veniturile bănești propriu-zise au atins anul trecut 8832 lei lunar pe gospodărie, înregistrând o creștere de 14,7% comparativ cu anul anterior. Salariile brute rămân motorul principal al economiei de familie, acoperind 68,5% din totalul încasărilor (o creștere de 1,3 puncte procentuale față de 2024).
Cifrele vorbesc de la sine.
Dar lucrurile stau complet diferit în funcție de zona în care trăiești. În mediul urban, venitul total mediu lunar a ajuns la 10732 lei, fiind de 1,4 ori mai mare decât în rural, unde abia atinge 7656 lei. Pe persoană, orășenii dispun de 4489 lei lunar, o sumă de 1,5 ori mai mare comparativ cu mediul rural. Iar diferențele se văd clar și în sursa banilor. La oraș, salariile și alte drepturi salariale reprezintă 74,1% din venituri. Prin contrast, în mediul rural prestațiile sociale aduc 21,6% din banii casei, la care se adaugă un procent de 9,9% reprezentat de veniturile în natură, o valoare de 2,8 ori mai mare față de zona urbană. Prestațiile sociale contribuie per total cu 20,0% la veniturile gospodăriilor la nivel național, în timp ce veniturile în natură au o pondere generală de 6,0%.
Facturile și mâncarea golesc portofelele românilor
V-ați întrebat vreodată cât ne costă strictul necesar în fiecare lună? Institutul Național de Statistică a publicat datele exacte, iar realitatea de la raft confirmă presiunea uriașă pe buget.
„Cheltuielile medii lunare ale populației au fost, în termeni nominali, de 8037 lei pe gospodărie (3234 lei pe persoană), ceea ce reprezintă 85,5% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creștere cu 1024 lei față de anul 2024”, a precizat INS.
Din acești bani, 60,1% merg direct pe consum, iar 33,6% se întorc la stat sub formă de transferuri, adică taxe, impozite și contribuții sociale. Numai că grosul bugetului se topește pe produsele alimentare și băuturile nealcoolice. Acestea scot din buzunarele românilor 1553 lei lunar, reprezentând 32,1% din totalul cheltuielilor de consum. Așa cum arată o analiză detaliată publicată recent de Libertatea, consumul a scăzut de fapt în 2025 și la finalul anului 2026, românii fiind forțați de inflație să renunțe la mai multe produse și servicii.
Locuința, apa, electricitatea, gazele și combustibilii ne costă în medie 761 lei lunar (15,7%), urmate de îmbrăcăminte și încălțăminte cu 379 lei (7,8%) și transport cu 339 lei (7,0%). Să fim serioși, educația abia dacă mai există în acest peisaj financiar limitat. Cheltuielile pentru educație se află la polul opus și au înregistrat un minim absolut de doar 27 lei pe gospodărie, reprezentând un procent infim de 0,6% din cheltuielile totale de consum.
Viața la oraș costă mult mai mult
Și la capitolul cheltuieli zilnice, mediul urban conduce detașat. Orășenii cheltuie în medie 9123 lei pe lună pe gospodărie, o sumă de 1,3 ori mai mare decât familiile de la sat. Pe persoană, cheltuielile din mediul urban au fost de 3816 lei lunar, de 1,5 ori mai mari decât cele din mediul rural.
E drept că la oraș taxele și contribuțiile mușcă o halcă mult mai mare din buget. În mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru taxe și contribuții a fost de 36,7%, cu 7,8 puncte procentuale mai mult decât în rural.
Până la urmă, la țară oamenii se bazează încă masiv pe ce produc în propria curte pentru a supraviețui. În mediul rural, ponderea contravalorii consumului de produse din resurse proprii a fost de 10,2%, o valoare de 3,8 ori mai mare decât în urban. În 2025, aceste cheltuieli pentru produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii au fost, în medie, de 456 lei lunar pe gospodărie, marcând un avans de 2,1% față de anul 2024.
