Criza energetică se adâncește. Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, trage un semnal de alarmă dur privind situația din aprilie, anticipând „cea mai mare amenințare la adresa securității energetice globale din istorie”. Blocarea Strâmtorii Ormuz, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, a dus deja la o pierdere colosală de 12 milioane de barili de petrol pe zi.
Aprilie, „mult mai rea decât martie”
De ce se va agrava situația atât de brusc? În timpul unei discuții cu Nicolai Tangen, directorul fondului suveran norvegian, Fatih Birol a explicat că luna aprilie va fi „mult mai rea decât martie”. Logica e simplă. În martie, pe piață încă mai soseau transporturi cu petrol și gaze naturale lichefiate expediate înainte de blocaj. Dar pentru luna viitoare, realitatea este sumbră: „în aprilie nu mai este nimic”.
Mai grav decât crizele din anii ’70
V-ați gândit vreodată cum arată o criză energetică dublă? Pentru a oferi o perspectivă clară, Birol a amintit de șocurile petroliere din 1973 și 1979. Atunci, s-au pierdut circa cinci milioane de barili pe zi de fiecare dată, totalizând aproximativ 10 milioane de barili pe zi.
Iar acum, pierderea zilnică se ridică la 12 milioane de barili, „ceea ce este echivalentul a mai mult de două crize petroliere la un loc”.
Consecințele directe se vor vedea în inflație și în creșterea economică globală, iar directorul AIE a avertizat că perturbarea fără precedent ar putea impune măsuri de raționalizare a energiei în mai multe țări.
Rezervele strategice, o soluție temporară
Ca răspuns la situație, AIE a anunțat pe 11 martie cea mai mare intervenție din istoria sa: eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice ale celor 32 de țări membre. Dar Birol a fost extrem de sincer în privința impactului acestei măsuri (una, e drept, semnificativă).
„Pur și simplu ajutăm la atenuarea durerii și la câștigarea de timp, dar nu spun că aceasta este soluția supremă”, a explicat el.
Agenția monitorizează constant piețele pentru a evalua dacă sunt necesare și alte intervenții. „Dacă considerăm că există o nevoie, fie de țiței, fie de produse rafinate, am putea interveni și voi face sugestii guvernelor în consecință”, a adăugat Birol.
Europa, următoarea pe listă
Impactul nu se oprește la benzină și motorină. Birol a avertizat că vor fi afectate și alte materii prime vitale pentru economie, precum produse petrochimice, îngrășăminte, heliu și sulf, toate critice pentru industrie și agricultură.
Deficitul se simte deja.
În acest moment, Asia suferă cel mai mult din cauza penuriei de combustibil pentru avioane și motorină, fiind dependentă de țițeiul din Orientul Mijlociu. Numai că valul se va extinde „în aprilie sau poate la începutul lunii mai, în Europa”, a precizat șeful AIE.
Cheia întregii crize stă, până la urmă, în redeschiderea Strâmtorii Hormuz. În condiții normale, pe acolo tranzitează zilnic aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și gaze către piețele din Asia, Europa și Statele Unite. Fără deblocarea acestui coridor maritim, soluția reală la criză pare imposibil de atins.
