Firma și patronul, verificați simultan: noua strategie ANAF pentru averile nejustificate
ANAF îți bate la ușa firmei și, de acum, s-ar putea să te caute și acasă. O persoană care își cumpără o casă de 500.000 de euro și ceasuri de 130.000 de euro, dar declară venituri zero, este exact profilul pe care Fiscul îl vânează în 2026. Aceasta nu este o simplă campanie, ci o schimbare mare de strategie: controale coordonate la nivel național, care pot viza în același timp și compania, și averea personală a celui care o controlează. Reforma, anunțată de conducerea ANAF, vine la pachet cu modificări legislative menite să blocheze portițele de ieșire din firmele cu datorii. Urmează o analiză completă a noilor reguli, a celor vizați și a impactului asupra mediului de afaceri.
Adio, controale pe județe
Până acum, fiecare administrație județeană a Finanțelor Publice avea propria politică de control. Rezultatul? Haos și tratament diferit pentru spețe identice, în funcție de zonă. „ANAF a funcționat fragmentat, cu 42 de județe și sectoarele din București, fiecare cu propria politică de control. Ne propunem să avem o abordare unitară și un plan de control la nivel național”, a explicat președintele ANAF, Adrian Nica. Lipsa unei coordonări centrale a dus la interpretări diferite ale legii, situație pe care noua conducere vrea să o elimine. Când apar neclarități, controalele vor fi suspendate până la o clarificare centrală, pentru a asigura o practică unitară.
Schimbarea majoră a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2026: inspectorii fiscali nu mai au competență limitată la un județ, ci la nivel național. Asta înseamnă că un dosar complex dintr-un județ supraaglomerat sau cu deficit de personal poate fi preluat și soluționat de o echipă dintr-o altă regiune a țării. Mutarea efectivă a dosarelor între județe devine o practică standard, menită să eficientizeze activitatea și să distribuie uniform încărcătura de muncă.
Cine este în vizor?
Conducerea ANAF insistă că nu vizează o hărțuire a contribuabililor de bună credință. Controalele vor fi mai puține, dar mult mai bine țintite, exclusiv pe baza analizei de risc. „Ne interesează acele cazuri unde există diferențe evidente între ce se declară și ce se vede în realitate”, subliniază Adrian Nica. Țintele principale sunt persoanele fizice care etalează averi și cheltuieli ce depășesc cu mult veniturile declarate. Fiscul va folosi intensiv analizele digitale și va corela informațiile fiscale cu cele bancare și cu datele raportate electronic.
Pe lista neagră se află și cei care obțin venituri considerabile din mediul online și nu le declară. „Avem situații în care se obțin zeci de milioane de lei într-un an și nu se declară nimic. Aceste cazuri sunt deja în analiză”, a precizat șeful ANAF. De asemenea, vor fi investigate tranzacțiile suspecte menite să mascheze originea banilor, precum donații sau împrumuturi fictive. Adrian Nica a clarificat că ANAF nu controlează rudele contribuabililor, dar va analiza atent situațiile în care bunuri de valoare sunt trecute pe numele unor persoane fără venituri sau al unor rude în vârstă, doar pentru a li se pierde urma.
Portițe legale, blocate
În paralel cu reforma administrativă, Guvernul a întărit și legislația pentru a preveni sustragerea de la plata datoriilor. Joia trecută, pe 5 martie, a fost adoptată o Ordonanță de Urgență care vizează direct o practică des întâlnită: cesionarea părților sociale pentru a scăpa de o firmă cu datorii. Până acum, unii administratori vindeau formal compania unor persoane de negăsit, lăsând statul fără posibilitatea de a recupera datoriile.
Actul normativ are rolul de a preveni utilizarea mecanismului de cesionare a părților sociale ca mijloc de evitare a achitării obligațiilor fiscale și bugetare prin ieșirea formală dintr-o societate cu datorii a asociatului care deține controlul.
Noua lege face ca transferul de părți sociale să fie opozabil organului fiscal doar în anumite condiții, consolidând mecanismele de recuperare a creanțelor. Practic, statul se asigură că persoana care a controlat firma și a acumulat datoriile nu poate dispărea pur și simplu din peisaj printr-o simplă semnătură la Registrul Comerțului.
Digitalizare cu frâna trasă și mai multă transparență
Deși digitalizarea este pilonul central al noii strategii, implementarea completă mai are de așteptat. O dovadă este suspendarea, până la 31 decembrie 2026, a prevederii care obliga ANAF să comunice fiecărui contribuabil clasa de risc fiscal în care a fost încadrat. Motivul? Sistemele informatice nu sunt încă pregătite pentru a oferi acces generalizat la aceste informații. La finalul procesului, fiecare contribuabil ar trebui să își poată vedea clasa de risc direct în Spațiul Privat Virtual (SPV).
Doar că ANAF promite o creștere a transparenței în activitatea de control. Instituția intenționează să publice metodologiile de control și criteriile de selecție, astfel încât mediul de afaceri să înțeleagă clar cum și de ce este aleasă o companie pentru inspecție. Mai mult, se ia în calcul publicarea periodică a rezultatelor controalelor. Pentru a măsura eficiența, vor fi introduși și indicatori de performanță pentru angajați, care vor urmări inclusiv costul colectării și modul în care sunt soluționate dosarele în instanță. Mesajul este clar: era controalelor făcute la întâmplare sau pe baza unor planuri județene arbitrare a apus.
