Cât te costă un plin de benzină și motorină după scumpirea din 10 februarie
Șoferii români plătesc din nou mai mult pentru carburanți, deși prețul petrolului la nivel mondial a înregistrat prima scădere săptămânală din acest an. Paradoxul face ca un plin de 50 de litri să coste acum cu câțiva lei mai mult, o nouă lovitură pentru buzunare într-o economie care se află deja în recesiune tehnică. Explicația nu stă în piețele internaționale, ci în taxele de acasă, care au propulsat România în topul țărilor europene cu cea mai scumpă benzină și motorină, depășind state cu putere de cumpărare mult mai mare, precum Spania sau Austria.
Prețuri la pompă, din nou în urcare
Ultima scumpire, cea de la începutul săptămânii trecute, a adăugat o nouă presiune pe șoferi. După valul de majorări din ianuarie, când un plin s-a scumpit în medie cu 5 lei, creșterile din februarie, deși mai mici, se simt. La prețurile actuale, care se învârt în jurul a 7,65 lei pe litru la benzină și 7,84 lei pe litru la motorină în marile orașe, costul pentru umplerea unui rezervor standard de 50 de litri a sărit de 382 de lei la benzină și a ajuns la 392 de lei la motorină. Aceste valori vin după ce, la mijlocul lunii ianuarie, prețurile erau deja la 7,58 lei pentru benzină și 7,77 lei pentru motorină în Capitală.
Creșterea este constantă și pare de neoprit. Doar în prima lună a anului, prețul benzinei a urcat cu 1,5%, iar cel al motorinei cu 1,3%. Tendința de scumpire a fost vizibilă și pe alte piețe, precum cea din Statele Unite, unde prețurile au crescut pentru a patra săptămână consecutiv la începutul lui februarie. Doar că acolo, spre deosebire de România, prețurile sunt, de fapt, mai mici decât în urmă cu un an.
Paradoxul românesc: petrolul se ieftinește global, la noi se scumpește
Vestea proastă de la pompele din România vine în totală contradicție cu ce se întâmplă pe piețele globale. Cotațiile petrolului au înregistrat, la finalul săptămânii trecute, prima scădere săptămânală din 2026. Potrivit agenției Bloomberg, traderii sunt îngrijorați de un posibil surplus de țiței pe piață și urmăresc cu atenție negocierile dintre Statele Unite și Iran. Președintele american Donald Trump a semnalat că ar putea prelungi discuțiile, diminuând riscul unui conflict militar care ar perturba livrările.
Mai mult, Agenția Internațională pentru Energie estimează că în 2026 surplusul global de petrol va atinge un nivel record, de peste 3,7 milioane de barili pe zi. Stocurile globale au crescut anul trecut în cel mai alert ritm de la pandemia din 2020. Chiar și veniturile Rusiei din petrol și gaze s-au înjumătățit în ianuarie, ajungând la cel mai redus nivel din iulie 2020. Toate aceste semnale ar trebui, în mod normal, să ducă la ieftiniri. Dar nu și în România.
De ce plătim mai mult decât spaniolii sau austriecii?
Dacă nu prețul barilului de țiței este de vină, atunci cine este? Răspunsul este simplu și dureros: taxele impuse de stat. Fiscalitatea este principalul motor al scumpirilor din România. În ultimul an, acciza la carburanți a fost majorată de trei ori, la care s-a adăugat și creșterea TVA. Aceste măsuri au făcut ca România să ajungă pe locul 11 în Uniunea Europeană în clasamentul țărilor cu cei mai scumpi carburanți, conform datelor publicate de Comisia Europeană în Oil Bulletin.
Cifrele arată o realitate șocantă. Un român plătește 1,52 euro pentru un litru de benzină, în timp ce un spaniol plătește 1,43 euro, un austriac 1,47 euro, iar un suedez doar 1,37 euro. Toate aceste țări au o putere de cumpărare net superioară României. Prețul la pompă este format din patru componente majore: costul țițeiului, costurile de rafinare și profitul, costurile de distribuție și marketing, și taxele. În cazul României, ultima componentă, cea a taxelor, este cea care umflă artificial prețul final și anulează orice potențială ieftinire venită din piața internațională.
O lovitură pentru o economie deja în recesiune
Scumpirea carburanților nu afectează doar șoferii, ci are un efect de domino în întreaga economie, crescând costurile de transport și, implicit, prețurile la raft pentru majoritatea produselor. Iar această nouă povară vine în cel mai prost moment posibil. România a intrat oficial în recesiune tehnică, o veste pe care economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului, o consideră „de așteptat”, având în vedere măsurile fiscale adoptate anul trecut.
Puterea de cumpărare a românilor este deja sub presiune. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a atras atenția recent că „consumul de alimente a scăzut cu 30%”, un semnal clar că populația strânge cureaua. În acest climat economic fragil, orice leu în plus cheltuit pe benzină este un leu în minus pentru consum. Situația a generat deja dezbateri aprinse în spațiul public, de la propunerea aceluiași ministru Barbu de a plafona adaosurile comerciale, până la sugestia radicală a fostului președinte Traian Băsescu de a solicita intervenția FMI, argumentând că actuala coaliție nu își asumă măsurile necesare pentru redresare. Întrebarea care stă pe buzele tuturor este dacă Guvernul va continua să se bazeze pe supra-taxarea carburanților pentru a aduce bani la buget, ignorând atât tendințele globale, cât și dificultățile tot mai mari ale propriilor cetățeni.
