Noul prim-ministru al Ungariei, Péter Magyar, a anunțat clar că nu va renunța la taxele speciale impuse companiilor, deși Bruxelles-ul a pus această condiție pentru deblocarea fondurilor europene. Șeful executivului de la Budapesta îi va trimite joi o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a stabili exact liniile roșii ale guvernului său în negocierile pentru banii europeni.
Banii blocați și presiunea calendarului
Magyar a făcut acest anunț în cadrul unei conferințe de presă organizate imediat după prima ședință a cabinetului său, care a avut loc la Ópusztaszer. Noul premier a promis că va recupera cele 17 miliarde de euro din fondurile UE, bani blocați în mandatul predecesorului său, Viktor Orbán, din cauza îngrijorărilor europene legate de corupție și de respectarea statului de drept.
Dar miza imediată este mult mai urgentă. Din acest total uriaș, 10 miliarde de euro alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (echivalentul PNRR-ului nostru) riscă să expire la finalul lunii august dacă noul guvern nu reușește să absoarbă fondurile la timp. Iar această presiune a banilor europeni ne sună extrem de familiar și la București, unde guvernanții se chinuie constant să bifeze jaloanele pentru a nu pierde miliardele de la Bruxelles. Când Comisia Europeană cere reforme dure în schimbul banilor, guvernele din regiune sunt forțate să aleagă între a ceda cerințelor sau a pierde finanțarea.
„Cele mai importante sunt problemele legate de proiecte, cum ar fi recapitalizarea Băncii Maghiare de Dezvoltare, crearea unei companii speciale de proiect și modul în care putem structura investițiile în transport, căi ferate și căi ferate suburbane într-un mod care să le facă acceptabile”, a explicat Magyar jurnaliștilor prezenți. El a precizat că echipa guvernamentală lucrează intens și la planuri pentru locuințe de închiriat și programe de eficiență energetică.
Disputa pe taxele din energie și bănci
Dincolo de proiectele de infrastructură, adevăratul obstacol rămâne politica fiscală. Ungaria a introdus o serie de taxe sectoriale dure pentru companiile bancare și energetice. Într-o analiză publicată recent de Euronews, se arată că oficialii Comisiei Europene au criticat constant aceste măsuri în recomandările lor specifice de țară.
Până la urmă, ce înseamnă asta concret pentru bugetul de stat de la Budapesta? Înseamnă sume uriașe încasate rapid, la care noul executiv pur și simplu nu își permite să renunțe acum. Magyar a recunoscut deschis că mai multe condiții impuse de UE sunt sensibile politic și a indicat că nu intenționează să le implementeze pe toate.
„Așteptarea Comisiei Europene, de exemplu, este ca guvernul să elimine treptat unele dintre taxele speciale. Acest lucru este clar și în interesul economiei maghiare, dar în situația bugetară actuală, guvernul maghiar nu își poate asuma acest lucru”, a declarat premierul maghiar.
Decizia este una strict contabilă.
Următorii pași la masa negocierilor
Ungaria revizuiește în prezent un program național de dezvoltare (elaborat inițial de guvernul anterior) și îl va trimite la Comisia Europeană înainte de sfârșitul lunii mai. Să fim serioși, negocierile care urmează vor fi extrem de dure, având în vedere pozițiile divergente pe zona fiscală.
„Voi trimite mâine o scrisoare detaliată președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, în care voi descrie unde putem arăta o oarecare flexibilitate, unde acest lucru rămâne acceptabil din punctul de vedere al economiei maghiare și al poporului maghiar, și unde nu. Știu asta acum, dar vom ajunge la un acord”, a mai spus Magyar.
Numai că timpul nu are răbdare cu administrația de la Budapesta. O delegație la nivel înalt a Comisiei Europene va călători în capitala Ungariei săptămâna viitoare pentru o rundă de negocieri programată să dureze cinci zile, având pe masă exact subiectul fondurilor înghețate.
