Giganul german Rheinmetall primește un contract de circa 920 de milioane de euro pentru a construi patru nave la șantierul naval Mangalia – 2 Mai, în cadrul programului SAFE. Aceasta este a doua cea mai mare achiziție militară aprobată recent de Parlament, o mișcare menită să revitalizeze complet șantierul românesc.
Un contract important pentru Mangalia
Din totalul de 8,33 de miliarde de euro aprobat pentru programul de înzestrare SAFE, nu mai puțin de 5,7 miliarde vor ajunge la Rheinmetall. Cel mai mare pachet, de 2,6 miliarde, este pentru producția a 232 de vehicule de luptă KF-41 Lynx la Mediaș. Urmează apoi contractul naval.
Mai exact, este vorba de două nave de intervenții pentru scafandri, în valoare de 87 de milioane de euro, și două nave de patrulare, care costă 836 de milioane de euro. Contractele vor fi semnate cu NVL B.V. & Co. KG (Lürssen) / Rheinmetall Naval Systems.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a subliniat importanța strategică a deciziei. „Cele patru nave de patrulare se vor produce la șantierul Naval de la Mangalia – 2 Mai, fiind jetonul care salvează acest șantier. Șantierul va fi modernizat și administrat de cei de la Rheinmetall”, a declarat oficialul.
De ce sunt navele românești mai scumpe
A apărut, firesc, o întrebare: de ce costă cele două nave de patrulare românești 836 de milioane de euro, în timp ce Bulgaria a construit două nave similare cu circa 500 de milioane? V-ați gândit la asta?
Răspunsul ministrului Miruță a fost direct. E drept că nu a oferit detalii tehnice comparative, dar a afirmat că „nu pot fi comparate navele”.
Justificarea stă în dotările superioare cerute de partea română. „Avem echipamente electronice mai performante cerute, avem tunuri de bord mai performante, avem radare mai performante, avem rachete sol-aer mai performante, toate astea înseamnă niște bani în plus”, a explicat Miruță.
Corvetă sub acoperire de navă de patrulare
Surse din industrie indică faptul că modelul de navă de patrulare (OPV) ce va fi produs în România este similar cu cel din Bulgaria, bazat pe designul NVL MMPV 90 (Multipurpose Modular Patrol Vessel). Constructorul însuși asimilează acest model cu o corvetă.
Nava MMPV 90 are o lungime de 90 de metri și un deplasament între 2.100 și 2.300 de tone. Poate atinge o rază operațională de până la 3.000 de mile marine și are o punte pentru elicopter, plus un hangar. Cum vine asta? e o platformă extrem de versatilă.
Armament și senzori de top
Iar dotările fac, într-adevăr, diferența. Surse apropiate negocierilor au confirmat că nava va fi înarmată mai degrabă ca o corvetă. La partea de radare, s-au ales soluții Thales, iar pentru detecție submarină, nava va avea atât un sonar montat în chilă, cât și unul tractat. Sistemul de management al luptei (CMS) va fi, cel mai probabil, Tacticos, dezvoltat tot de Thales.
Pe partea de armament, viitoarea navă de patrulare românească va fi echipată cu un tun principal Oto Melara de 76mm. Pentru apărarea antiaeriană apropiată (CIWS), va avea în spate un tun Oerlikon Millennium de 35 mm.
Dar piesa de rezistență este sistemul de rachete. Nava va veni cu un lansator de rachete RIM-116C RAM (Rolling Airframe Missile), de la compania germană RAM-System GmbH (RAMSYS). Aceste rachete au o rază de acțiune de circa 9 km și o rată de succes declarată de 95%. Un singur lansator conține 21 de rachete. Nava va fi dotată și cu torpile de producție germană, însă sistemele de rachete antinavă (de tipul NSM – Naval Strike Missile) vor fi instalate ulterior, printr-un alt contract.
Garanții și planuri de viitor
Termenul de finalizare și predare a navelor către MApN este anul 2030. Și, potrivit ministrului Miruță, penalizările pentru nerespectarea termenelor sunt uriașe.
„Dacă nu vor face asta, vor plăti penalități mai mari de pe valoarea contractului. Știrea că nu reușește să-și ducă la îndeplinire un contract la cel mai mare șantier naval din Europa s-ar putea să afecteze compania la bursă de o valoare mai mare decât pierderea pe care o va avea în România. Mă face să cred că Rheinmetall este determinat financiar să finalizeze această solicitare. Mai mult, Rheinmetall a spus că șantierul de acolo este prea mare pentru a produce doar nave militare și a propus să aibe contracte și cu zona militară și cu altă companie pe zona civilă”, a concluzionat ministrul Apărării.
