Compania canadiană Varvara Development Group, prin subsidiara VarDev SA, a retras brusc Planul Urbanistic Zonal pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere de la Certej. Vorbim despre un proiect mamut evaluat la un miliard de dolari, care viza extragerea a zeci de tone de aur dintr-unul dintre cele mai bogate zăcăminte din Europa.
De ce au renuntat canadienii la documentatia initiala
Decizia a fost oficializată pe 2 iulie 2027, când subsidiara din România a trimis o scrisoare directă către Primăria comunei Certeju de Sus. Nicolae Stanca, directorul general al VarDev SA, a explicat mișcarea în documentul oficial.
„Vă notificăm cu privire la renunțarea expresă a subscrisei la continuarea procedurii de avizare şi aprobare a Planului Urbanistic Zonal pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej, în forma prezentată în documentațiile depuse în acest sens, precum şi la certificatul de urbanism nr. 12 din data de 22.03.2024, emis pentru acest proiect, respectiv la toate procedurile administrative legate de aprobarea planului urbanistic zonal mai sus-menționat. Pe cale de consecință, solicităm retragerea oficială a întregii documentații depuse și încetarea definitivă a procedurilor administrative”, a transmis oficialul.
Motivul invocat pe hârtie este „reevaluarea planurilor privind modalitatea de dezvoltare şi exploatare a carierei existente şi a terenurilor care fac obiectul propunerii de adoptare a planului urbanistic zonal”.
Lucrurile stau puțin diferit dacă ne uităm la detaliile tehnice.
Așa cum semnalează Libertatea într-o analiză publicată recent, compania vrea de fapt să elimine utilizarea cianurii din procesul de extracție. Până la urmă, blocajele de mediu au ținut acest zăcământ îngropat ani de zile.
Fara cianura si fara iazuri de decantare
Tim Aldersley, președintele Varvara Development Group, susține că proiectul trece printr-o optimizare majoră. Vă gândiți probabil ce înseamnă asta concret pentru comunitatea locală și pentru mediu? Răspunsul stă în noile tehnologii de procesare.
„Planurile aferente proiectului Certej au în vedere procesarea fără cianurare, elimină iazurile de decantare prin utilizarea tehnologiei de filtrare a sterilului şi depozitare a acestuia în stare uscată, precum şi aderarea la cele mai solide reguli referitoare la protecția mediului înconjurător aplicabile la nivelul României şi Europei. În săptămânile următoare, VarDev va solicita un nou Certificat de Urbanism şi aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal revizuit pentru a putea implementa aceste optimizări. Deşi planul de dezvoltare minieră este, în general, similar cu cel pe care societatea l-a avut până în prezent, VarDev îşi retrage în mod proactiv Certificatul de Urbanism existent şi cererea actuală pentru aprobarea PUZ pentru a se asigura că planurile actualizate sunt evaluate în mod corect la momentul etapei de aprobare a PUZ”, a explicat Aldersley.
Și promisiunile investitorilor nu se opresc aici. „Pe măsură ce avansăm în cadrul procesului de autorizare, rămânem dedicați oamenilor și partenerilor noștri, precum și pentru atingerea întregului potențial al Certejului: crearea de mijloace de existență locale, întărirea mediului înconjurător și construirea a ceva de care să beneficieze România pentru deceniile viitoare”, a adăugat CFO-ul companiei.
Miza uriasa din judetul Hunedoara
Iar cifrele din spatele acestui perimetru minier sunt de-a dreptul impresionante. Zăcământul situat la circa 20 de kilometri de Deva ascunde cantități estimate la 83 de tone de aur și între 450 și 500 de tone de argint. Concentrația este de 1,8 grame de aur și 10 grame de argint pe tonă. Fostul PUZ prevedea extragerea a 109 milioane de tone de minereu pe o perioadă de 10 ani, acoperind o suprafață de 245 de hectare.
Dar istoricul legal al afacerii (cumpărată în octombrie 2025 de la Eldorado Gold pentru 30 de milioane de dolari) este extrem de complicat. VarDev SA, care deține 80,5% din acțiuni alături de compania de stat Minvest Deva cu 19,25% și Cartel BAU SA cu 0,25%, a rămas fără licența de concesiune în ianuarie 2025.
Numai că în februarie 2026, canadienii au câștigat la Curtea de Apel Alba Iulia un proces prin care Guvernul și Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Minier au fost obligate „să adopte cu celeritate hotărârea de guvern prin care să aprobe Actul adiţional nr. 11/2024 de prelungire a licenţei nr. 534/1999”.
Cum va functiona noua tehnologie de extractie
Pentru a evita procese viitoare cu ONG-urile de mediu, compania schimbă radical abordarea.
Reprezentanții VarDev au detaliat noul proces industrial într-un comunicat oficial. „Proiectul va fi dezvoltat și operat fără utilizarea cianurii și este conceput să utilizeze tehnologia de depozitare uscată a sterilului de procesare, prin care materialul rezultat în urma procesării este filtrat și depozitat într-o formă stabilă și uscată. Aceasta este recunoscută pe scară largă drept cea mai bună tehnologie disponibilă pentru gestionarea sterilului de procesare și a deșeurilor miniere. Proiectul va aplica o abordare de «reabilitare progresivă», prin care zonele care nu mai sunt necesare pentru activitatea minieră vor fi restaurate la o stare naturală pe parcursul întregului ciclu de viață. Strategia VarDev S.A. Este de a investi în tehnologii de filtrare care separă apa de roca măcinată, rezultând un material filtrat, stabil. Acest material este apoi amestecat cu roca sterilă provenită din exploatare și depozitat în zone amenajate pentru siguranță și stabilitate”, a transmis compania.
Până la depunerea noilor acte la primărie, un alt dosar deschis de asociația Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu așteaptă pe rol. Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să stabilească instanța competentă pentru a judeca cererea de anulare a avizului de mediu emis în decembrie 2025.
