Guvernul dă înapoi. Nu complet, însă. După un val de critici pe tema neplății primei zile de concediu medical, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, vine cu precizări. El promite excepții clare pentru pacienții cu adevărat vulnerabili. Miza este colosală: o cheltuială de 6 miliarde de lei doar în 2023. Suma reprezintă 8% din bugetul CNAS, conform datelor Mediafax.
Rogobete a confirmat joi că măsura nu va fi aplicată „generalizat și nedrept”. El a anunțat că a finalizat o ordonanță de urgență care va introduce criterii precise pentru a proteja anumite categorii de pacienți, punând astfel capăt la ceea ce numește „excesele din trecut”.
Cine va fi protejat? Promisiunile ministrului Sănătății
Alexandru Rogobete a fost tranșant. Unele situații nu lasă loc de interpretări. „Vorbim despre pacienți oncologici, pacienți cu boli rare, pacienți cronici și alte categorii care depind real de acest sprijin medical”, a declarat ministrul, care a subliniat că a avut discuții aplicate cu asociațiile de pacienți pentru a stabili exact cine va beneficia de scutiri. O gură de oxigen.
Pentru a elimina orice dubiu, Rogobete a precizat: „în această măsură vor fi introduse excepții explicite acolo unde lucrurile sunt ferme și evidente. Aceste corecții vor fi făcute direct de Ministerul Sănătății, pentru ca pacienții care chiar au nevoie de concedii medicale să fie protejați”. Surprinzător sau nu, el a adăugat că rolul său este să apere pacienții, chiar dacă impactul economic este important. „Reforma înseamnă ordine, corectitudine și protecție reală pentru cei care au nevoie de sistemul medical. Și exact asta facem”, a conchis ministrul.
Premierul Bolojan, între compasiune și presiunea bugetară
Cu o zi înainte, premierul Ilie Bolojan oferea o altă perspectivă. El a recunoscut că propunerea a venit de la Ministerul Sănătății și a pus pe masă cifra care a declanșat totul: 6 miliarde de lei cheltuite anul trecut. O sumă gigantică. Întrebat direct despre bolnavii cronici și oncologici, premierul și-a arătat empatia. „Am toată compasiunea pentru aceste cazuri. Am și aparținător în familie, știu ce înseamnă un astfel de tratament”, a mărturisit Bolojan, cerând totuși răgaz pentru a analiza efectele legii. O evaluare corectă, spune el, se poate face abia după o lună.
Măsură „tranzitorie”. Guvernul își acordă o lună de probă
Ilie Bolojan insistă pe caracterul temporar. „Ea este una, așa cum v-am spus, tranzitorie, deci pe o perioadă limitată”, a explicat premierul. Care e scopul? Implementarea unor mecanisme de control mai dure. Mecanisme care să-i responsabilizeze pe medicii care eliberează documentele.
Practic, guvernul trage de timp pentru a calibra sistemul. „Vă rog să vă gândiți că această măsură a intrat de câteva zile în vigoare și vom putea face o evaluare cel puțin după o lună de zile, să vedem care este dinamica acestei măsuri”, a cerut Bolojan. Întrebarea rămâne. Ce urmează după?
Adevărata țintă: concediile medicale „programate”
Dincolo de declarații, problema reală este alta: abuzurile. Premierul a vorbit despre o „frustrare socială” alimentată de cei care „lipsesc programat de la serviciu” pe baza unor concedii medicale false. Aceste practici nu doar că golesc bugetul Sănătății, ci lovesc direct în productivitatea muncii. Logica e simplă. „În loc într-adevăr să-i susținem pe cei care au într-adevăr boli reale grave sau au probleme de sănătate pe care le putem avea fiecare, ne disipăm cheltuielile pentru un sistem care este cu niște sume imense”, a argumentat Bolojan. Misiunea este clară: separarea pacienților reali de profitori. O misiune delicată.
