Geoffrey Hinton, laureatul Nobel care a pus bazele inteligenței artificiale moderne, a primit o finanțare record de 900 de milioane de euro pentru un proiect care mută AI-ul dincolo de text și imagini. Noua sa misiune este să creeze o inteligență artificială capabilă să înțeleagă lumea fizică, de la legile fizicii la interacțiunile moleculare. Miza este uriașă: o revoluție în medicină, robotică și știința materialelor. Întrebarea care stă pe buzele tuturor este însă legată de riscuri, într-o industrie unde se investesc deja sute de miliarde de dolari anual.
Anunțul vine într-un moment de efervescență, dar și de teamă, în jurul tehnologiei. În timp ce giganții tech se pregătesc să investească aproximativ 650 de miliarde de dolari în inteligență artificială doar în 2026, fonduri de zeci de milioane de dolari sunt alocate special pentru a studia și preveni riscurile catastrofale. Proiectul lui Hinton se plasează exact la intersecția dintre promisiunea fără precedent și pericolul existențial.
Cine este omul din spatele revoluției
Geoffrey Hinton nu este un nume oarecare. Considerat unul dintre cei trei „nași” ai inteligenței artificiale, munca sa de zeci de ani la Universitatea din Toronto și, ulterior, la Google, a creat fundația pe care s-au construit ChatGPT și toate celelalte sisteme generative. Concepte precum algoritmii de „backpropagation” sau rețelele neuronale profunde (deep learning), dezvoltate de el și de studenții săi, sunt acum motorul industriei. Pentru aceste contribuții fundamentale, Hinton a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 2024, alături de John J. Hopfield.
Impactul său a fost atât de mare, încât a generat ceea ce se numește „efectul Hinton”: mulți dintre foștii săi studenți au ajuns să conducă departamentele de AI ale celor mai mari companii din lume. Recent, Google și Universitatea din Toronto au onorat moștenirea sa printr-un fond de 20 de milioane de dolari pentru a crea „Catedra Hinton în Inteligență Artificială”, menită să atragă cei mai buni cercetători din lume. Jeff Dean, șeful departamentului de știință de la Google DeepMind, a numit munca lui Hinton drept „fundația pentru inteligența artificială modernă”.
„Sunt recunoscător că am putut să-mi urmez cercetarea la Universitatea din Toronto, care mi-a oferit timpul și resursele pentru a dezvolta ideile ce au dus la succesul rețelelor neuronale,” declara Hinton la momentul respectiv.
Ce înseamnă un AI care înțelege lumea fizică
Finanțarea de 900 de milioane de euro este un salt cuantic față de orice alt proiect academic. Scopul declarat este să depășească limitările actuale ale modelelor lingvistice. Dacă AI-ul de astăzi învață din text și imagini de pe internet, noul sistem va fi antrenat pe seturi de date din fizică, chimie și inginerie. Practic, va încerca să învețe legile care guvernează universul real.
Aplicațiile potențiale sunt amețitoare. Un astfel de AI ar putea accelera descoperirea de noi medicamente prin simularea interacțiunilor proteice cu o precizie nemaivăzută. Ar putea proiecta materiale noi, mai rezistente și mai ușoare, pentru industria aerospațială sau pentru baterii mai eficiente. În robotică, ar permite mașinilor să interacționeze cu mediul înconjurător într-un mod intuitiv și sigur, nu doar pe baza unor instrucțiuni pre-programate.
Proiectul se desprinde clar de cursa pentru modele lingvistice din ce în ce mai mari și intră pe un teritoriu complet nou. Este o revenire la cercetarea fundamentală, „ghidată de curiozitate”, așa cum o descria David Palmer, vicepreședintele Universității din Toronto, un principiu pe care Hinton l-a urmat toată viața.
Miliarde afară, zeci de milioane în România
Suma alocată proiectului lui Hinton pune în perspectivă și scena tehnologică din România. În 2025, startup-urile românești au atras investiții totale de 103 milioane de euro, conform raportului „Venture in Eastern Europe”. Cifra este de aproape nouă ori mai mică decât finanțarea obținută de un singur proiect de cercetare. Chiar dacă suma totală a fost în scădere cu 20% față de anul precedent, România a arătat semne de maturitate, cu orașe precum Iașul devenind puncte de interes.
Anul trecut, cea mai mare rundă de finanțare din România a fost obținută de Druid AI (24,7 milioane de euro). Pe locul doi s-a clasat Digitail, un startup fondat la Iași, cu o rundă de 20 de milioane de euro pentru platforma sa de management al clinicilor veterinare, folosită de peste 10.000 de medici la nivel global. Aceste succese, deși remarcabile pentru piața locală, arată prăpastia uriașă dintre capitalul disponibil la nivel global și resursele din economiile emergente. În timp ce în România se construiesc afaceri viabile cu zeci de milioane, la vârful industriei se pariază aproape un miliard de euro pe o singură idee revoluționară.
Marea dilemă: siguranța și controlul
O inteligență artificială care înțelege și poate manipula principii ale lumii fizice ridică probleme de siguranță mult mai complexe decât un chatbot. Riscurile nu mai sunt doar dezinformarea sau pierderea locurilor de muncă, ci scenarii cu impact fizic direct. Tocmai de aceea, o întreagă industrie paralelă, axată pe siguranța AI, a explodat în ultimii ani. Organizații precum Open Philanthropy, Schmidt Sciences sau chiar guverne, precum cel al Marii Britanii, pompează sute de milioane în cercetare pentru a se asigura că viitoarele sisteme AI rămân sub control uman și aliniate cu interesele noastre.
La nivel european, cadrul de reglementare este definit de AI Act, o tentativă de a clasifica sistemele AI în funcție de risc și de a impune reguli stricte pentru cele considerate de mare risc. Însă viteza cu care avansează tehnologia depășește adesea capacitatea de reacție a legislatorilor. Proiectul lui Hinton, prin natura sa fundamentală, va forța probabil o regândire a acestor reguli. Nu mai este vorba despre ce poate scrie un AI, ci despre ce poate construi sau, în cel mai rău caz, distruge. Drumul de la o idee promițătoare la un beneficiu pentru umanitate, așa cum speră Hinton, este pavat cu provocări tehnice și etice imense.
