Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, trage un semnal clar de alarmă pentru guvernanți. O eventuală reducere a taxelor în 2027 ar arunca economia românească direct în categoria de risc maxim pentru investitori, blocând capacitatea statului de a se finanța.
Avertismentul privind prăbușirea ratingului de țară
Companiile, băncile și statul ar intra într-un regim de risc important mai ridicat dacă decidenții politici aleg să taie impozitele peste trei ani. Într-o analiză publicată recent de Financiarul, Daniel Dăianu a formulat explicit acest scenariu sumbru în introducerea Raportului de analiză a convergenței „România, Zona Euro Monitor”.
„O reducere de taxe și impozite în 2027, după cum gândesc unii lideri politici, ar fi o mare eroare; ar transmite un semnal deplorabil celor care ne finanțează și ar trimite automat România în «junk». Iar să crezi că se poate compensa o inversare de măsuri fiscale prin privatizări este un raționament eronat; operează efectul de semnal menționat și chestiunea timpului, întrucât privatizări nu se fac bătând din palme. Pierderi de venituri permanente nu pot fi compensate de venituri temporare”, a declarat Daniel Dăianu.
Cifrele din spate explică perfect această reacție dură.
Deficitul bugetar a urcat la 9,3% din PIB în 2024, o gaură uriașă în finanțele publice. Pentru anul 2026, estimările arată un deficit bugetar de circa 6% din PIB și un deficit de cont curent de aproximativ 7% din PIB. Iar veniturile fiscale ale României, inclusiv contribuțiile, abia ating 27-28% din PIB. Suntem mult sub media Uniunii Europene de 40%. Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei? Orice relaxare prematură ar lăsa statul fără bani pentru servicii esențiale.
Datoria publică poate exploda spre 80 la sută din PIB
Fără o continuare a ajustării fiscal-bugetare după 2026, datoria publică ar putea depăși 80% din PIB în 2034. Și nu doar datoria crește, ci și nevoia disperată a statului de a face rost de bani din piață. Necesarul brut de finanțare ar urca de la aproximativ 15% din PIB în 2026 la circa 20% din PIB în 2034, scumpind automat creditarea pentru firmele private.
Dacă ratingul suveran coboară în categoria „junk”, costurile suplimentare nu se opresc la Trezorerie, ci se transmit în lanț către bănci și creditele românilor. Agențiile internaționale stau deja cu ochii pe noi. Fitch, la 31 iulie, și Moody’s, la 7 august, au menținut ratingul suveran al României tocmai pentru că iau în calcul reducerea deficitului bugetar. Ele au transmis însă mesaje severe privind criza politică. Să fim serioși, investitorii vor să vadă stabilitate, nu promisiuni electorale fără acoperire.
Dar presiunea nu vine doar din dobânzi. Aplicarea legii salarizării unitare ar implica un cost uriaș de aproximativ 12 miliarde de lei.
Paradoxul economic și haosul din piața de energie
România a recuperat enorm față de UE în ultimele două decenii, iar venitul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare a crescut de peste trei ori față de media europeană. Numai că această creștere fulminantă (bazată masiv pe consum) nu a rezolvat găurile din buget. Pentru a susține corecția fără a tăia investițiile, statul trebuie să absoarbă rapid fondurile europene, inclusiv PNRR, fondurile structurale și de coeziune, precum și programul SAFE.
O altă vulnerabilitate majoră semnalată de specialiști este sectorul energetic.
„În România, din cauze unei inadecvate organizări a pieței energiei și a lipsei dispozitivelor de stocare, suntem în situația aiuritoare în care se vinde frecvent energie ieftină dimineața și se cumpără scump seara. (…) nicio altă economie din UE se confruntă cu deficite bugetare și de cont curent atât de mari ca România”, a precizat președintele Consiliului Fiscal.
Daniel Dăianu a descris extrem de clar costul de fond al acestor dezechilibre: „La noi s-au practicat politici populiste iar acum ne confruntăm cu nevoia acută de a opera o corecție fiscal-bugetară de amploare, ce are costuri economice și sociale majore. Avem și slăbiciuni instituționale, corupție extinsă, extragerea de foloase necuvenite din bugetul public și avutul obștesc, o problemă mare de încredere a cetățenilor în stat”.
Contextul global și presiunile asupra economiei
Avertismentele de la București vin într-un moment în care piețele internaționale sunt deja tensionate. De exemplu, prețul petrolului Brent a sărit la 90 de dolari pe baril. Fluxurile de energie rămân sub presiune, chiar dacă se pompează 1,3 milioane de barili pe zi prin CPC, după ce Kievul oprește atacurile asupra petrolierelor din Novorossiisk. Nici țările dezvoltate nu sunt scutite de probleme. Bugetul Norvegiei primește un avertisment rar dinspre fondul care îi acoperă un sfert din cheltuieli. Chiar și în tehnologie apar temeri noi, după ce fondatorul OpenAI, Sam Altman avertizează că peste 17.000 de acțiuni automate mută riscul AI în zona operațională.
Pe plan intern, lucrurile sunt la fel de complicate. OMV Petrom avertizează clienții en-gros de întârzieri la livrarea motorinei. În plus, Ministerul Energiei infirmă plafonarea prețului la gaze pentru 3,5 milioane de consumatori, lăsând piața să dicteze tarifele de iarnă. Cât despre costul împrumuturilor, fostul ministru Alexandru Nazare avertizează că o retrogradare a ratingului crește costul finanțării cu 50-100 de puncte.
Până la urmă, statul român nu reușește să capitalizeze nici măcar resursele interne vechi, un exemplu fiind faptul că mina de grafit de la Baia de Fier era închisă. Privind spre viitor, o estimare arată că inflația a coborât la 8,16% în iulie 2026, însă serviciile și chiriile țin însă presiunea sus pe costul vieții.
Potrivit datelor publicate în raport, spațiul fiscal actual rămâne extrem de limitat, iar orice cheltuială permanentă suplimentară va trebui acoperită exclusiv din venituri recurente.
