Bucureștiul găzduiește miercuri, 13 mai 2026, Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice. Reuniunea aduce în Capitală președinți, premieri și oficiali de rang înalt din NATO și SUA. Tema oficială a întâlnirii conduse de președintele Nicușor Dan și omologul polonez Karol Nawrocki este „Livrând mai mult pentru securitatea transatlantică“.
Așteptările României și realitatea de la masa discuțiilor
Dar ce câștigă concret diplomația noastră din acest eveniment?
Analistul de politică externă Ștefan Popescu avertizează că România mizează mai mult pe vizibilitate decât pe obiective strategice clare. Într-o analiză publicată recent de Adevarul, expertul explică discrepanța dintre imaginea publică și influența reală de pe flancul estic.
„Deși se discută despre securitatea flancului estic, vorbim de un summit cu rol consultativ, fără o relevanță aparte în lipsa unei forțe executorii. Realist vorbind, nu cred că va aduce absolut nimic nou. Cred că va ieși o fotografie foarte frumoasă, care va fi prezentată publicului din România. Și cred că acesta este scopul principal al organizării summit-ului la București: fotografia”, a declarat Ștefan Popescu.
„Uneori ajungem să devenim foarte modești ca așteptări și atunci chiar și un moment de vizibilitate este un succes. Este bine să avem așteptări reale și atunci să ne dozăm așteptările în funcție de personajele momentului și de posibilitățile diplomației noastre și, pana la urma chiar în funcție de ambițiile pe care noi le avem”, adaugă el.
Până la urmă, lucrurile se rezumă strict la influență.
Polonia preia inițiativa strategică
În timp ce Bucureștiul se ocupă de organizare (rol pe care l-a mai avut în 2022), Varșovia dictează direcția. Polonezii au reușit să atragă în discuții țări nordice precum Finlanda, Suedia, Danemarca, Norvegia și Islanda, mutând astfel polul de interes de la Marea Neagră spre Marea Baltică.
„Deplasarea Formatului B9 s-a făcut către zona Mării Baltice. Invitarea unor state din zona Europei Nordice, cum este Finlanda, pledează în favoarea acestei observații. Din păcate, România nu s-a gândit la o anumită echilibrare. Este clar că epicentrul acestui forum se deplasează înspre zona de Nord și mai puțin spre Marea Neagră”, constată analistul.
România ar fi putut contrabalansa această mișcare invitând actori din sudul flancului estic (țări cu greutate militară în zonă, precum Grecia sau Turcia). Numai că o astfel de inițiativă a lipsit cu desăvârșire.
„Din păcate, nouă chiar ne lipsește cultura rezultatelor în materie de politică externă și atunci când nu ai o cultură a rezultatelor, obiectivul rămâne în general doar imaginea. A conta cu adevărat ar însemna ca România să construiască alianțe, să aibă un dialog susținut la nivel înalt, dar și la nivel tehnic cu principalii parteneri. Însă eu nu prea văd vizite externe, așa cum nu văd nici primiri de reprezentanți la vârf la București. Nu văd să vină aici lideri francezi, germani și britanici sau americani. Este destul de multă liniște pe zona diplomatică, în ciuda faptului că anumite persoane spun că «livrează rezultate». Iar acest lucru nu ține neapărat atât de actuala administrație, cât este o boală cronică, o problemă cu care ne confruntăm de ani de zile când vine vorba despre modul în care facem politică externă”, explică Popescu.
„Polonia are ambiția să devină un jucător regional relevant, inclusiv în zona de nord a Europei, și să-și consolideze profilul ca principală putere militară, economică, chiar. Economia poloneză deja a depășit 1.100 de miliarde de dolari, se pregătește să intre în grupul select al G20, al celor mai mari economii ale lumii. Polonia se vede ca un pivot în zona balto-scandinavă”, detaliază expertul.
Semnalul transmis de SUA și problema Ucrainei
Și prezența americană la București ridică semne de întrebare. Din partea SUA va participa Thomas DiNanno.
Ambasada SUA la București a transmis oficial: „Subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas G. DiNanno, va efectua o vizită la Varșovia (Polonia), București (România) și Tallinn (Estonia), în perioada 11-15 mai 2026. În România, subsecretarul DiNanno va reprezenta Statele Unite ale Americii la Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice”.
„SUA trimite un personaj important în ierarhia Departamentului de Stat, dar neimportant la nivelul deciziei politice. DiNanno este un subsecretar de stat, dar cu profil tehnic, nu un personaj politic care să se afle în zona de decizie de la Washington”, punctează Ștefan Popescu.
„Nu mă miră faptul că Polonia a deplasat centrul de greutate al acestui format – repet, util – către Scandinavia. Pe fondul dezamăgirii produse de România, Polonia se asociază tot mai mult cu Finlanda pe inițiative privind Ucraina. Partenerul privilegiat de dialog al Poloniei pe flancul estic nu este România, ci este Finlanda. Inițial, acest rol l-a avut România”, observă analistul politic.
La summit participă inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte.
„Problema Ucrainei este legată de finanțarea europeană, de sprijinul european. Aceasta este principala problemă, iar B9 nu este un format în care să se ia decizii. Bineînțeles, țările care participă la B9 sunt state care susțin deja Ucraina, iar acum este de așteptat să se iasă cu noi declarații de susținere. Nu va fi însă ceva concret, mai ales că Uniunea Europeană nu a identificat încă noi surse de finanțare pentru Ucraina”, susține Popescu.
„Există anumite nemulțumiri, cum ar fi traversarea spațiului aerian estonian de către drone ucrainene și pagubele care au rezultat. Probabil că acum balticii, îndeosebi estonienii, se vor folosi măcar de «diplomația de coridor» pentru a discuta și a căuta soluții”, a încheiat Ștefan Popescu.
Formatul București 9 a fost fondat în anul 2015 de România și Polonia, ca răspuns la agresiunea Rusiei asupra Ucraina din 2014. Membrii B9 sunt România, Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, Estonia, Lituania și Letonia.
