Sari la conținut

Deisseroth, Hegemann și Nagel câștigă Nobelul pentru Medicină 2026 pentru controlul neuronilor prin lumină

Cercetătorii Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel au câștigat luni, 5 octombrie, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2026. Anunțul a fost făcut la Stockholm, în Suedia, pentru cercetările care au permis controlarea semnalelor nervoase cu ajutorul luminii.

Lectură: 4 min
Controlul neuronilor prin lumină
Controlul neuronilor prin lumină - Imagine ilustrativă - News24

Thomas Perlmann, secretarul Comisiei de Medicină, a anunțat laureații de la Institutul Karolinska, potrivit News.ro. Motivarea premiului prezentată la Stockholm îi recompensează: „pentru descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetică”.

O proteină dintr-o algă a permis activarea celulelor nervoase

Optogenetica este metoda prin care cercetătorii controlează semnalele nervoase folosind lumina. Ea permite studierea modului în care celulele nervoase formează amintiri, sentimente și comportamente în creierul viu.

Primul pas a fost descoperirea canalrodopsinei, o proteină dintr-o algă unicelulară. Peter Hegemann, de la Universitatea Humboldt din Berlin, Germania, și Georg Nagel, de la Universitatea din Würzburg, Germania, au observat că celulele în care introduceau această proteină deveneau sensibile la lumină.

Karl Deisseroth, de la Institutul Medical Howard Hughes și Universitatea Stanford, din Statele Unite, a introdus gena canalrodopsinei în celulele nervoase ale șobolanilor. Când le-a expus la lumină albastră, a declanșat un semnal nervos.

Ulterior, cercetătorul a făcut ca acest comutator controlat prin lumină să funcționeze și în creierul șoarecilor vii. Metoda a dobândit rapid importanță la nivel mondial în cercetarea creierului.

Cu ajutorul ei, cercetătorii au identificat circuite neuronale asociate unor amintiri, sentimente și comportamente specifice, relevante pentru tulburările neurologice și psihiatrice. În medicina clinică, optogenetica este folosită în încercări de restabilire a vederii persoanelor cu deficiențe de vedere.

Cei trei laureați împart în mod egal premiul

Valoarea recompensei este de 12 milioane de coroane suedeze. Suma va fi împărțită în mod egal între cei trei cercetători.

Premiul este acordat de Adunarea Nobel de la Karolinska Institutet. Între 1901 și 2025, distincția pentru Fiziologie sau Medicină a fost decernată de 116 ori, unui număr de 232 de laureați. Până în prezent, 14 femei au primit acest premiu.

În 2025, Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi au fost recompensați, conform motivării premiului de atunci, „pentru descoperirile lor privind toleranța imunitară periferică”.

Cel mai tânăr laureat din istoria premiului pentru Medicină a fost Frederick G. Banting. Avea 31 de ani când a primit distincția, în 1923, pentru descoperirea insulinei. La celălalt capăt al clasamentului de vârstă se află Peyton Rous, premiat la 87 de ani, în 1966, pentru descoperirea virusurilor care induc tumori.

Premiul a ajuns și la un tată și fiul său: Sune Bergström și Svante Pääbo. Fiul a fost recompensat la 40 de ani după tată.

Premiile anterioare au recunoscut descoperiri despre infecții și vaccinuri

Printre cercetările recompensate în edițiile precedente se numără:

  • În 2005, Barry Marshall și Robin Warren au primit premiul pentru descoperirea faptului că ulcerul gastric este o boală infecțioasă cauzată de bacteria Helicobacter pylori.
  • În 2008, Françoise Barré-Sinoussi și Luc Montagnier au fost recompensați pentru descoperirea virusului imunodeficienței umane (HIV) la pacienți cu ganglioni limfatici umflați. Descoperirea a contribuit la îmbunătățirea tratamentelor pentru persoanele cu sindromul imunodeficienței dobândite, cunoscut ca SIDA.
  • În 2023, Katalin Karikó și Drew Weissman au primit distincția pentru contribuția la dezvoltarea vaccinurilor cu acid ribonucleic mesager (ARNm) împotriva COVID-19, care a sprijinit dezvoltarea rapidă a vaccinurilor în timpul pandemiei.

Interesul lui Alfred Nobel pentru cercetarea medicală l-a adus în contact cu fiziologul suedez Jöns Johansson, prin Karolinska Institutet, în jurul anului 1890. Johansson a lucrat pentru o scurtă perioadă în laboratorul lui Nobel din Sevran, Franța, în acel an. Fiziologia sau Medicina a fost al treilea domeniu de premii menționat în testamentul lui Nobel.

Sezonul Nobel continuă cu alte cinci anunțuri

Calendarul următoarelor distincții este:

  • Marți va fi anunțat premiul pentru Fizică.
  • Miercuri urmează premiul pentru Chimie.
  • Joi vor fi anunțați laureații pentru Literatură.
  • Vineri va fi anunțat Premiul Nobel pentru Pace.
  • Luni, 12 octombrie, vor fi anunțați laureații pentru Economie.
Distribuie

Horatiu Preda scrie la rubricile Externe, Actual și Știință de pe news24.ro. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră